Au trecut peste 30 de ani de când localitatea Ruja a fost părăsită de urmaşii celor care, în urmă cu 800 de ani, au pus piatra de temelie a acestei localităţi. Au plecat cu speranţa unei vieţi mai îndestulătoare şi cu inimile îndurerate pentru locurile pe care le părăseau pentru totdeauna. Au luat cu ei tot ce au putut duce în geamantane, iar în suflet au luat cuvântul românesc DOR, cuvânt care nu i-a părăsit şi i-a făcut să revină de câte ori au putut, pentru a-şi regăsi locurile dragi.
Acest dor i-a determinat să susţină şi să se implice în proiectul de restaurare a bisericii care le-a fost cetate de apărare şi scut în credinţă.
Acest dor a adus acasă peste o sută de rujeni, veniţi  să ia parte la sfinţirea bisericii îmbrăcate în haine noi, bucuroasă să-i primească sub arcadele bolţilor gotice.
L-au ascultat cu pioşenie pe  fostul preot Gunther Richard Auner, venit şi el din Germania pentru a oficia slujba liturgică în biserica rămasă fără preot. Sfinţirea bisericii şi cuvântul de învăţătură au fost rostite de episcopul Reinhard Guip.
În timpul oficierii slujbei, biserica s-a umplut de cântece religioase acompaniate de sunetele orgii. Un moment emoţionant, care a adus sclipiri de lacrimi în colţul ochilor, a fost realizat de Irene Andree-Biscoe care, în acorduri de chitară, a dat glas dragostei şi durerii.
"Între munţi, câmpii, păduri, grădini şi câmpuri largi/ Stai ca o regină în strălucirea veche şi nouă, biserica mea, inima mea.
Atâta timp ai fost mângâiere şi sprijin, bucurie, fericire şi încredere/ comunitate, credinţă, mândrie şi putere ne-au unit în tine/ după secole ai fost părăsită treptat şi apoi ai fost singură, dar ai păstrat poziţia,/ eşti păzitoarea strămoşilor noştri."
Cu emoţie în glas, preotul ortodox Marius Rebegel i-a salutat pe consătenii veniţi din nou acasă, i-a felicitat pentru lucrările făcute la biserica pe care nu au uitat-o şi şi-a exprimat dorinţa de a-i revedea cât mai des în satul natal.
Gunesch Friederich, secretarul general la Consistoriului Superior al Bisericii Evanghelice C.A din România, a adresat cuvinte de preţuire pentru cei care  au contribuit cu bani şi s-au implicat în activitatea de restaurare a bisericii, ce a devenit astfel un punct turistic pe Valea Hârtibaciului.
Elena Curcean, şefa echipei care s-a ocupat de restaurarea bisericii ale cărei lucrări au durat şase ani, a mulţumit HOG Roseln, comunitatea din Germania care a susţinut această lucrare, Consistoriului Superior al Bisericii Evanghelice, prezent mereu pe perioada lucrărilor, lui Andree Daniel şi soţiei şi tuturor persoanelor care au contribuit la reuşita acestui mare proiect.
Toţi cei prezenţi au fost întâmpinaţi în curtea bisericii, cu gogoşi, hencleş, cozonac şi prăjituri pregătite de gospodine după vechile reţete săseşti, însoţite de şampanie şi muzică de fanfară susţinută de "Original Carpaten Expres".
Moderatoarea acestui frumos eveniment organizat de rujeni, a fost doamna Brigitte Gartner.