Poezii

Binefacere

Pe ţăranul asudat

Ce muncea desculţ pe glie

Astăzi, după cum se ştie

Legea-Agrară…l-a-ncălţat!

Promisiune..

Miliardarii insurgenţei

Promit să ne căpătuiasoă:

Ne dau chiar cornul abundenţei

Dar după ce o să-l golească…

După BAC

S-a constatat şi-avem dovezi,

Că-n şcoala noastră strămoşească,

Când termină liceul, vezi

Ce mulţi elevi ştiu să citească!

Copiatul în şcoală

Când am chiulit şi eu o dată.

Mi-a spus diriga că-s o loază,

Şi că e tare deranjată

Când un elev…o copiază!

Reţeta cu brichetă

Nu-ţi mai trage nimeni clapa

Dacă-aplici şi tu o reţetă;

Poţi ca să câştigi etapa

Doar c-o singură brichetă!

Bricheta

Respectând o etichetă

Mulţi cu ea-şi aprind ţigara,

Dar la meci, cu o brichetă

Poţi s-aprinai mai toată ţara!

N. MIHU

Vara

Tu câmpu-n haină nouă mi-l îmbraci

Şi-mi culci iar roua la picioare,

Când lanul, galbenă splendoare

E-nsângerat de zeci de maci,

Când spicul viu şi obosit

De greul boabelor prea pline

Îşi pleacă fruntea-n jos puţin

În faţa celor ce-au muncit.

În ziua lungă şi fierbinte

Ţăranul ce asudă glia,

Ascultă imnul muncii sfinte

Ce îl dedică ciocârlia.

Dar cum şi-a părăsit azi ţara

Şi a plecat la căpşunit,

E ars de soare şi-uimit

De câtă umbră pierde vara.

Dar cum lucrează pe ogor

Sub soarele dogoritor,

Au umbră care nu-i alină

Că umbra-aceasta li-i străină.

N. MIHU

Meditaţie

Precizez în primul rând:

Tot ce-mi trece-acum prin gând

E că din salariul mediu

Nu pot merge în concediu.

Paul Curiman

* * *

Şeful nostru bun şi blând,

Căutând la toţi remediu,

E cu secretara-n gând

Şi la muncă… şi-n concediu.

Nae Bunduri

Echilibru

La orice om, un pic bolând,

Îi lasă Domnul un remediu

Că-i pune toată pacea-n gând

Şi-i dă şi soacra în concediu…

Gheorghe Bâlici

Ruga păcătosului

Cum sunt păcătos şi în gând,

Eu, Doamne, aş vrea ca remediu

Când sta-voi cu dracii la rând,

Să-mi dai şi în Rai un concediu!

Gabi Roşianu

Ecologică?

Activiştii noştri de la mediu,

Vor să-nchidă tot ce-avem, pe rând,

Ca şi cum ei toţi şi-au pus în gând

Să trimită lumea în concediu.

Eugen Deutsch

Gând rău

Crezui că-i cel mai bun remediu

S-o iau pe soacră în concediu

Şi asta pân’ mi-a dat prin gând

Că este moartă de curând.

Safta Leaută

* * *

De la o vreme, am un gând

Şi, zău că nu-i găsesc remediu:

Mă duc la muncă alergând

Şi mă târăsc către concediu!

Viorel Dodan

Rutina în cuplu

Am discutat cu soaţa de curând

Despre rutină, şi-a găsit remediu:

Să fie armonie şi-are-n gând

S-o ia cu noi, pe mă-sa, în concediu.

Liviu Kaiter

Economie

Mă străfulgera un gând:    

Apelând la preţul mediu,    

Pe-o platformă-ncerc să vând

Vreo cinci zile din concediu.

loan Lazăr

Amintiri din Epoca de Aur

Eram turistă doar în gând,

Astfel c-am mers la firmă-n sediu

Şi-atât de mult am stat la rând,

Că s-a gătat al meu concediu.

Elena Mândru

Concediu opţional

Plajă, briză, soare blând,

Te-ai gândit că-i un remediu …

Sau pedeapsă, când ai gând

Să-ţi iei soaţa în concediu.

Valentin Ursu

Poetul la vârsta a treia

Poetu-şi muşcă buzele,

Se vede-ajuns bătrân

Şi-i necăjit că muzele

Tot tinere rămân.     

Iulian Bostan

Epigrama

Un merit ai când faci o epigramă,

Şi-anume dacă, dintr-o largă gamă

De vorbe necrezut de goale, ştii

S-alegi vreo douăzeci, din zeci de mii.

Nicolae Căruceru

Poetului A. S. – AS!

Deşi cam mult a plagiat,

E un poet original

Ce-o să rămână consacrat

Fiindcă-i… intertextual.

Mihai Cimpoi

Deznădejde

Sunt resemnat, da-s foarte trist,

Că m-am convins de-a lungul vremii:

Puteam s-ajung epigramist,

De nu primeam atâtea premii!

Grigore Cotul

Epigrama mai presus de orice

Rămaşi de muza lor orfani

Şi-n plus, lipsiţi de informări,

În epigramă-s mulţi profani

Ce azi comit doar… profanări.

Mihai Haivas

Epigrama

Patru flori în evantai

Duc a ironiei trenă: 

Trei sunt cu parfum de mai,          

Ultima-i lacrimogenă.

Vasile Larco

BROSCOIUL ŞI RACUL

Un broscoi şcolit şi care

era activ în guvernare,

a venit să cerceteze,

de se poate,

mlaştina s-o populeze.

Cum umbla el prin hăţiş,

foarte des de păpuriş,

într-o margine de lac

a văzut în mâl un rac

care, prin tradiţie,

sta în opoziţie.

De cum l-a zărit, îndat’

pe broscoi l-a salutat

cu respectul cuvenit

unui partener iubit

că, broscoiul, prea mirat,

pe-opozant l-a întrebat:

–Cum se face că direct

îmi arăţi atât respect,

când tu, meşter în pamflet,

mă faci des cu ou şi-oţet

şi apoi, ca pe-un gunoi,

dai cu mine în noroi,

motivând că-aşa se cere

când broscoii-s la putere?

–Opozanţi