Izvorul Tămăduirii, sărbătoarea Maicii Domnului şi a apei vindecătoare

În Săptămâna Luminată, cea de după Sfintele Paşti, noi, creştinii ortodocşi, sărbătorim Izvorului Tămăduirii. Sărbătoarea nu are o dată fixă, ea fiind prăznuită în prima vineri de după Învierea Domnului. La originea sărbătorii este o minune petrecută în secolul al V-lea, undeva lângă Constantinopol. Viitorul împărat bizantin Leon cel Mare, (despre care unele surse spun că era de origine daco-romană, el fiind născut în provincia Dacia Aureliană de la sud de Dunăre) mijloceşte, cu ajutorul Maicii Domnului, vindecarea unui orb, prin apa de la un izvor cu puteri tămăduitoare, minune cu trimitere la altă apă tămăduitoare, cea a scăldătoarei Vitezda din Noul Testament.

Împăratul Leon a ridicat apoi pe locul izvorului, în anul 454, o biserică închinată Maicii Domnului, numită "Izvorul Tămăduirii", care a devenit loc de pelerinaj şi de vindecare pentru cei suferinzi şi credincioşi. Se spune că alt împărat, Iustinian a fost aici vindecat de o boală gravă, drept pentru care, cu recunoştinţă, a ridicat o biserică şi mai mare, dar care a fost distrusă ulterior de otomani, la mijlocul secolului al XV-lea.

Locul Izvorului Tămăduirii din vremea împăratului Leon cel mare mai există şi în zilele noastre, la Istanbul, actuala biserică fiind din secolul al XIX-lea. Conform creştinortodox.ro, în subsolul acesiet biserici "noi", se află un paraclis din sec. al V-lea, unde exista izvorul cu apa care l-a vindecat pe orb.

Biserica Ortodoxă a considerat că între multele minuni ale Maicii Domnului, un loc de frunte îl au cele din biserica "Izvorul Tămăduirii", deoarece în acest caz este vorba de mai multe minuni, care arată puterii şi mila Maicii Domnului pentru cei suferinzi care îi cer ajutor. Din acest motiv, s-a hotărât ca prăznuirea sărbătorii Izvorului Tămăduirii să aibă loc în această Săptămână Luminată".

De Izvorul Tămăduirii, în biserici, se sfinteşte Aghiasma Mică. Printre "Izvoarele Tămăduirii din România, sunt menţionate cele de la Mănăstirea Ghighiu din apropiere de Ploieşti, de la Biserica Greaca din Brăila, de la Mănăstirea Dervent din judeţul Constanţa, (despre care se spune că l-a făcut să izvorască chiar Sfântul Apostol Andrei), cel de la Mănăstirea Horăicioara din Neamţ şi cel de la Mănăstirea Cetăţuia Negru Vodă, din  Argeş.