Călin Georgescu a lansat la Mediaș volumul „Marea Renaștere – Ieșirea din Matrix”

În după-amiaza zilei de 19 aprilie, la „Muzeul Gazelor Naturale” – Romgaz din Mediaș, într-o ambianță plăcută, cu un numeros public, s-a lansat volumul „Marea Renaștere – Ieșirea din Matrix”, al cărui autor este dr. Călin Georgescu, un intelectual de marcă, specialist în dezvoltare durabilă (știința care se ocupă cu echilibrul dintre resursele Terrei și consumul acestora).

 Prezentul volum se înscrie în șirul operelor redactate și publicate de autor, expert de aproape douăzeci de ani în structurile Organizației Națiunilor Unite: „Reprofesionalizarea României” (2008), „Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României” (1999 și ed.II-a în 2008); „Șansa României – oamenii. Reprofesionalizarea României II” (2009), „România post-criză” (2010); „România după criză. Reprofesionalizarea” (2010); „Pentru un ideal comun” (2012), „România la răscruce” (2014) ș.a.

Călin Georgescu s-a născut la București, în Cotroceni, în 26 martie 1962,    într-o  familie de creștini ortodocși ce aparținea burgheziei intelectuale. După cursurile primare și liceale, se înscrie, urmând profesia tatălui, la Institutul de Agronomie „Nicolae Bălcescu” din București, pe care îl absolvă în anul 1986. După parcurgerea unui masterat în domeniu, la aceeași instituție din Capitală, dobândește,  în anul 1999, un doctorat în pedologie (știința solului). Proaspătul inginer este integrat în cadrul Departamentului de Eroziune a Solului din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare (I.N.C.D.I.F.). În anul 1991 este Șef al Biroului Senatorial pentru Mediu și apoi consilier al ministrului Mediului,  secretar general în cadrul aceluiași minister unde coordonează proiectele internaționale. Valoarea și capacitatea intelectuală intră în atenția structurilor internaționale din cadul ONU: între 2011-2013 este Raportor special al ONU pentru efectele adverse ale transportului de produse și deșeuri toxice și periculoase asupra drepturilor omului; următorii doi ani este Președinte al Clubului de la Roma (European Research Centre of the Cluj of Rome). Timp de alți doi ani (2015-2016) îl aflăm în postura de Director Executiv, consilier special al Directorului General ONU la Geneva. Din anul 2016 până astăzi este Consultant internațional pe probleme de protecția mediului și dezvoltare durabilă. Este cadru didactic universitar (asociat) la Universitatea din Pitești, unde predă cursurile: „Factori de risc, depoluare și refacerea mediului” și „Gestiunea integrală a deșeurilor”. 

            Domnia sa este un rermarcabil poliglot stăpânind patru limbi de circulație: engleza, franceza, spaniola și germana și, urmând dictonul latinesc „Mens sana in corpore sano”, Călin Georgescu , practică artele marțiale (judo). Deține centura neagră și a fost vicecampion balcanic la această disciplină sportivă.

            Revenind la volumul Marea Renaștere menționăm că acesta reprezintă sinteza proiectului său de țară, o lectură indispensabilă pentru toți cei care gândesc și acționează în spirit național, românesc. Este un program suveranist-patriotic  despre noi și pentru noi. În discursul său, Călin Georgescu  aprecia că înțelegerea momentului, pe care-l traversăm obligă la acțiune, la atitudine, în spiritul științei și al rigorii (după îndemnul lui Spiru Haret) și al conștiinței muncii ( exemplul dat de Simion Mehedinți), pentru că doar munca aduce valoare.

            La prezentarea cărții, Călin Georgescu a fost însoțit de profesorii universitari Cristian Troncotă, Corvin Lupu și Lucian Giura, specialiști în istoria națională, cei care în luările de cuvânt, respectând adevărul istoric, bazat pe documente imbatabile, au făcut o trecere în revistă a ultimilor trei decenii din istoria României. Constatările au fost unanime: țara se află astăzi în momente extrem de dificile. Toți cei care sunt capabili de o judecată dreaptă, „fără îndoctrinări”, în spiritul dictonului „Sine ira et studio” („fără ură și părtinire”), de a face o analiză a stării economice a României, pot constata întreaga prăbușire a acesteia, într-un abis fără fund. Aruncând o privire în jur observăm o configurație morală coborâtă, o țară în care comandamentul etic lipsește, o societate complet debusolată. Se constată că după treizeci și trei de ani, politicienii noștri sunt prizonierii unei gândiri strâmte, individualiste, călăuziți de un cras materialism. Marea masă a celor de jos, a fost cuprinsă, de-a dreptul invadată, de o sărăcie de nedescris. Se ridică întrebarea  care este cauza generatoare a  aceastei îmbătrâniri, a apatiei, a lipsei de vlagă, a acestor capete plecate, a aerului de învinși pe care le întâlnești pretutindeni în țară? Cauza o aflăm în așteptările lor  înșelate?!  Răspunsul ni-l dă o mare personalitate a contemporaneității: „Nu întrebați ce poate să facă țara pentru voi, întrebați-vă ce puteți face voi pentru țară”  (John F. Kennedy, 1960).

A fost o perioadă când România era un stat mic, iar noi un popor fărâmițat, rupt în bucăți și aservit de stăpâniri străine. Dar, deasupra tuturor nelegiuirilor cu care ne-am confruntat, plutea o rază de speranță. Eram capacitați, pătrunși de o formulă magică, de o speranță divină pentru ziua ce urma, o năzuință comună: idealul național. Astăzi ideea națională a fost abandonată? Facem parte din Uniunea Europeană, din NATO, suntem europeni, dar în primul rând români. Suntem adepții principiului unitate în diversitate.

            În final cităm dintr-un contemporan: „Reflecția asupra cărții lui Călin Georgescu ne îndeamnă să nu uităm niciodată că ne-am născut români, că a fi român presupune și îndatorirea de a îmbrăca haina românismului și de a-l apăra”.

                                                                                                            Lucian Giura