24 Ianuarie! – ce ştim noi despre Unire? – Ţară Românească! – par’că n’ar fi fost fraţi de acelaşi sânge, ci duşmani ? – aspiraţia latentă!

În săptămâna (22-29 ian. 2023), în care chinezii sărbătoresc oficial Anul Nou chinezesc – Anul Iepurelui (simbol al longevităţii, păcii şi prosperităţii), toţi românii ar trebui să sărbătorească „Mica Unire – Ziua Unirii Principatelor Române”, o  zi de mare sărbătoare naţională, în care autorităţile centrale şi locale pot organiza şi sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile. Studiind colecțiile presei românești, se poate constată că „Tribuna” a sărbătorit această zi, în toate vremurile. La 50 de ani de la Unirea Principatelor, a apărut articolul „24 Ianuarie” – „Tribuna” (Arad) din 6 Febr. (24 Ian. v.) 1909, nr. 18; reproducem parţial:«Soartea a fost nemiloasă şi crudă faţă de neamul românesc. Nu numai că ne-a împrăştiat în trei mari împărăţii şi-n câteva ţări mai mici, dar şi pe norocoşii cari au rămas în ţări româneşti, i-a împărţit în două tabere: în moldoveni şi munteni, cari îndemnaţi de duhul cel rău, veacuri d’arîndul s’au războit între dânşii. Par’că n’ar fi fost fraţi de acelaşi sânge, ci duşmani, pe viaţă şi moarte … Şoimenii viteji ai lui Ştefan cel Mare, Domnul Moldovei, pustiit-au deci, cu fier şi foc Ţara Muntenilor şi tot aşa: Matei Basarab, Mihai Viteazul şi atâţi voivozi mari ai Munteniei călcat-au năpraznic hotarele Moldovei, încingând ţara în foc. Şi moartea rămânea pretutindeni să însemneze urmele pe unde treceau armatele ţărilor surori. Vremea de odihnă, pace şi frăţească înţelegere era mai rară decât sărbătorile împărăteşti … Măcar că şi moldovenii şi muntenii trăiau strânşi într’un cerc de vrăjmaşi. La miază-zi turcii, la miază-noapte şi răsărit polonii şi tătarii, la apus ungurii. Dar rar s’au ajutat unii pe alţii împotriva duşmanilor fireşti şi foarte des au cerut ajutorul străinului, pentruca să învingă asupra fratelui. Urgia cerului, nu altceva! Abia înainte cu jumătate de veac s’a îndurat Dumnezeu de neamul românesc, trimiţându-i bărbaţi luminaţi, plini de vitejie şi mai presus de toate având inimă caldă, care n’a tresăltat decât pentru binele neamului. Şi se făcu astfel în anul mântuirii 1859 ziua 24 a lunei Ianuarie marea unire. Muntenia şi Moldova îşi aleseră un singur Domn, se proclamează o singură ţară: Principatele unite! Să fim un singur trup, precum suntem un singur suflet, căci suntem toţi una, având o origină, un sânge, o patrie, o credinţă, un Dumnezeu …” Aşa a zis încă în toamna anului 1857 Mitropolitul Sofronie al Moldovei, când a deschis Adunarea obştească dela Iaşi (…)».

Imagine intercalată
Imagine intercalată

 

În 1914, istoricul Nicolae Iorga ţinea o „Cuvântare” la „Serbarea zilei de 24 Ianuar a Ligei Culturale”: « … Căci ce ştim noi despre Unire? Ce ni spun actele străine, culese şi publicate de-un cunoscut bărbat de stat. Ce ni spun actele publice, oficiale, adunate tot în colecţia lui (…), şi pe urmă câteva anecdote pe care am dreptul de a le crede inventate (n.e.: Referire ironică la felul deformat de prezentare a istoriei în unele scrieri sau manuale, prezentare în virtutea căreia faptele de însemnătate deosebită – cum era Unirea – erau umbrite de episoade mărunte, socotite „hotărîtoare” în derularea evenimentelor…) Nu de-acestea avem nevoie, şi nu cu acestea ne plătim faţă de înfăptuitorii Unirii. Şi nici măcar cu statuile care încep să răsară: (…). Nu, cea mai bună cinstire este aceea de a-i primi în sufletele noastre, aşa cum au fost. Dar de unde să-i ştim cum au fost? Avem noi actele lui Cuza-vodă, necum acele scrisori intime, din care se poate vedea nu numai fapta mare, dar şi lupta interioară, adesea tragică, sfîşietoare, din care ea a rezultat? O parte din acte se află, încredinţate de d. Teodor Rosetti, la prietenul meu Cuza. Multe acte. De ce nu se publică? Dar cine are nevoie de aşa ceva? O mie de exemplare din cuvîntările lui Cuza-vodă, editate de mine, nu s-au vîndut în cinci ani. Mai sînt şi alte acte, acelea sechestrate la 11 februar (n.e.: Arhiva sechestrată de complotiştii de la 11 februarie 1866 a rămas în posesia lui D.A. Sturdza pînă în 1912, cînd a fost depusă la Biblioteca Academiei cu recomandarea de a fi deschisă pentru cercetare mai tîrziu, fapt posibil abia în 1928 …), pentru a descoperi o trădare, – şi ce voiţi să caute alta trădătorii a doua zi după trădarea lor?

Imagine intercalată
Imagine intercalată

 

Se pare că nu e nevoie să se ştie cuprinsul lor, fiindcă nu este în ele nici o trădare. În ce priveşte pe Kogălniceanu, s-a îngrijit cineva, pănă în timpurile din urmă – şi chiar atunci nu din lumea oficială şcolară – să pună la îndemîna publicului, care-şi are doar simboliştii şi alţi reprezentanţi ai scrîntelilor şi perversităţilor din marile centre apusene, această mare operă, în care nu e un rînd care să nu lumineze mai mult minţile şi să nu facă inimile a bate mai tare? Am propus multe lucruri în viaţa mea şi, fiindcă nu au fost rele, pe prea puţine le-am văzut înfăptuindu-se, deşi mă deosebesc de ceilalţi propunători prin aceea că propunerea mea este totdeauna şi o ofertă de muncă. Fiindcă s-a întîmplat să se facă, astăzi chiar, Institutul de studii privitoare la Europa sud-estică, ce ar fi oare dacă s-ar întîmpla să se poată face şi o Societatea pentru descoperirea şi publicarea actelor privitoare la Unire şi la întreaga viaţă a celor cari au determinat-o jertfindu-se pentru dînsa? I s-ar zice „Societatea 24 Ianuar”. Preşedinte de drept ar fi totdeauna mitropolitul Moldovei, al părţii din patria care a dat mai mult pentru întemeierea ei. Ar face parte neapărat toţi coborîtorii tuturor acelor oameni de neştearsă amintire.

 

S-ar tipări o dată pe an o publicaţie a Societăţii, şi anume în ajunul acestei zile de prăznuire. Materialul nou pus în circulaţie ar îngădui interpretări istorice şi interpretări morale nouă. Serbarea ar căpăta astfel un interes, pe care, trebuie s-o spunem, nu-l are. Dar mai este un mijloc de-a face totdeauna vie serbarea Unirii, ca şi toate celelalte serbări naţionale (…) Norocul nu călătoreşte totdeauna pe aceleaşi plaiuri şi, pe unde a fost, el înţelege să lase în loc vrednicia acelor pe cari i-a cercetat. Norocul e oaspete de zile mari. Vrednicia însă, tovarăşa de fiecare ceas. Cu dînsa împreună vom fi siguri de acea necontenită creştere morală, din care se desfac apoi, în chip firesc, la ceasul lor, evenimentele hotărîtoare pentru o naţiune. Să se audă în tot cursul anului, de la un capăt al ţerii la altul, zvonul discret al muncii fiecărui.

 

Şi atunci, cînd ne vom întîlni împreună, frînţi, dar nu obosiţi, serbarea naţională va avea un sens».

Acelaşi Nicolae Iorga scria despre Mihai Viteazul primul „principe unificator”: «… după 1600, „nici un român n-a mai putut gândi unirea fără uriaşa lui personalitate, fără paloşul sau securea lui ridicată spre cerul dreptăţii, fără chipul său, de o curată şi desăvârşită poezie tragică”». În „Istoria Transilvaniei” ( vol.II, de la 1541 până la 1711), coordonatorii – Ioan Aurel Pop, Thomas Nägler, Magyari András -, explică sensul noţiunii de „Ţară Românească” «”pe care foarte mulţi l-au uitat şi unii nu l-au înţeles niciodată”: „În timpurile cele mai vechi, românii nu făceau nici o deosebire în ceea ce priveşte ţinuturile pe care le locuiau; pentru dânşii, tot pământul locuit de români se chema Ţara Românească. Ţara Românească erau şi Muntenia şi Moldova şi Ardealul şi toate părţile care se întindeau până la Tisa chiar, toate locurile unde se găseau români. N-aveau câte un nume deosebit pentru deosebitele ţinuturi pe care le locuiau şi toate se pierdeau pentru dânşii în acest cuvânt mare, covârşitor şi foarte frumos de Ţară Românească”. Graniţele de stat în Evul Mediu – considera marele istoric – au fost „de formaţiune feudală” şi au însemnat „împărţirea Ţării Româneşti în două domnii şi, alături, o stăpînire străină”. Dimitrie Cantemir spunea cam acelaşi lucru în jurul anilor 1700, ca şi Şerban Papacostea (…) când scria despre „aspiraţia latentă dacă nu chiar misiunea cuprinsă în denumirea asumată de Ţara Românească, aceea anume de a reconstitui unitatea poporului al cărui nume îl poartă». (va urma)

Marius HALMAGHI

 

27 ianuarie 2023 la 09:18
Distribuie articolul:

Leave a Reply

Stiri similare:

Vezi mai multe >
Autor Nedeia Dicu
acum 4 minute
Crucea Roșie Sibiu „face cinste” de ziua ei: ateliere de prim ajutor, pictură și jocuri pentru cei mici
Vineri, 4 iulie este Ziua Națională a Crucii Roșii Române. Sibienii interesați de activitatea acestei organizații sau să...
Actualitate
2 min de citit
Autor Dan FRÂNCU
acum 41 minute
Încă puțină răbdare pentru baie la Ștrandul Măgura Cisnădie
Cisnădienii se văd nevoiți să mai aștepte puțin până când se vor putea bucura de o răcoreală strașnică...
Actualitate
2 min de citit
Autor Nedeia Dicu
acum 1 oră
A virat fără să acorde prioritate și a lovit o femeie pe trecerea de pietoni
Polițiștii sibieni au fost solicitați în această dimineață la un accident pe Calea Cisnădiei. Un șofer în timp...
Actualitate
1 min de citit
acum 1 oră
Agricultorii din Țara Oltului „hrănesc” zilnic animalele sălbatice ale statului. Pagube mari provocate de sălbăticiuni în culturile agricole
Agricultorii din zona Țării Oltului – Țara Făgărașului au ajuns la culmea disperării din cauza pagubelor deosebit de...
Actualitate
3 min de citit
Autor b.o.n.
acum 9 ore
România mai pierde un mare campion. A murit Mihai Leu!
Cu puțin înainte de miezul nopții s-a stins din viață Mihai Leu, primul român campion mondial de box...
Actualitate
1 min de citit
acum 10 ore
Reacție dură a Parohiei Evanghelice din Cisnădioara, în urma acuzațiilor de furt de tablouri: „Timp de mai mulți ani, parohia a fost victima unui impostor”
În urma  declarațiilor emise pe rețelele de socializare  de Thomas Emmerling, sub titulatura „Cel mai mare furt de...
Actualitate
4 min de citit
Autor Ovidiu BOICA
acum 12 ore
Dragoș Albu a ajuns sub comanda lui Măldărășanu. Ce obiectiv își propune și care sunt motivele pentru care a ales Sibiul
Dragoș Albu, fostul căpitan al echipei lui Mititelu, FC ”U” Craiova, jucător împrumutat, sezonul trecut, la FC Buzău,...
Actualitate
2 min de citit
Autor Maria-Antonia OANA
acum 14 ore
Tamponare în lanț pe Vasile Milea: trei mașini implicate
Un accident rutier s-a produs marți după-amiază pe Bulevardul Vasile Milea din Sibiu, unde trei mașini au fost...
Actualitate
1 min de citit
Autor Maria-Antonia OANA
acum 14 ore
Liber la film! Singurul cinema în aer liber din Sibiu și-a deschis porțile. Cât costă un bilet
Începând de marți, 1 iulie, Terasa cu Flori a Centrului Cultural „Ion Besoiu” din Sibiu își deschide porțile...
Actualitate
2 min de citit
Autor Ovidiu BOICA
acum 15 ore
Un olandez pe banca lui CSU Sibiu. A jucat în NBA pentru Orlando Magic și Golden State Warriors. Fost coleg de echipă cu Shaq O’Neal!
Gruparea studențească sibiană va fi condusă de pe margine, din sezonul viitor, de Geert Hammink, anunță CSU. Acesta...
Actualitate
2 min de citit
Autor Dumitru CHISELIȚĂ
acum 16 ore
Colegiul “Gheorghe Lazăr” întră în şantier. Se va renova faţada
Faţadele Colegiului "Gheorghe Lazăr" vor fi renovate, lucrările fiind finanțate de la bugetul local. Lucrările au început, informează...
Actualitate
2 min de citit