Scrie Ioan Gligor Stopiţa în editorialul numărului 212 (aprilie 2022) al revistei "Rapsodia" pe care o conduce de ani buni: "(…) Intelectualul post-modern, afabil,  elitist şi grandoman, cu cinismul specific, generat întru sine, de supremaţia sa cultural-atitudinală, obişnuit cu enunţarea prometeică a propriilor elucubraţii mentale, cât şi mintale şi obişnuit, prin educaţie, cu tactica emancipării şi evaziunii de sub tradiţii, mituri şi tabu-uri, considerate în mod fals, unilateral şi echivoc, ca fiind vetuste şi anacronice. O manieră incorectă în­ scrisă în propria-i formaţie, surprinsă prin prisma unei abordări nerealiste, desprinsă de vechile generaţii de cărturari români, ctitori ai culturii şi civilizaţiei româneşti. Aceştia erau, evident, mai smeriţi totodată mai deschişi spiritului naţional, cât şi celui religios al acestui popor. Aceşti gradomani, gravi şi nocturnieni,  au grăbit divorţul şi sciziunea dintre Biserică şi Stat; dintre Biserică şi Societate. În graba aceasta cotidia­ nă,  animată în mod precar de spiritul mercantil al succesului mate­ rial sau spiritual-cultural, imediat şi indiferent cum, uităm adeseori că adevărata supremaţie şi întâietate nu constă în onoruri, în triumfalisme fade ori în demni­ tăţi pasagere, ci ţine mai ales de o devenire fiinţială,  încununată în mod lăuntric în toate cele ale noastre, de prezenţa lui Hristos în inima noastră, în tot ceea ce suntem, ca zidire, întemeiere şi finalitate" (Cam alambicată exprimare, cu fraze a la Odobescu şi cuvinte inventate ad-hoc.)
De data aceasta încep cu poeţii prezentarea cuprinsului publicaţiei: Walter Johrend, Valeria Paştiu-Guşeilă, George Filip, Vasile Morar, Aurel Domide-Sănţanu,  Vasile Cucu, Katy Şerban, Victor Albu, Marcel Miron, Nicolae Munteanu, Alina Ştefănescu, George Eftimie, Adriana Chebac, Ioan Gligor Stopiţa, Aurelian Sârbu, Ioan Friciu.
Eseu, critică literară, interviu, proză semnează: Silviu Guga (Poezia de carantină), Anca Sîrghie (Dialog cu George Roca, cel mai activ scriitor român din Australia), Anca Sîrghie (La sculptorul Radu Aftenie – un atelier cât casa), Mariana Pândaru (Pe urmele unui document epistolar inedit), Mihai Posada (Radu Şerban, poeme haiku în română şi engleză), Vasile Rusu (Zamolxe şi magia cuvântului), Francisc-Mihai Lörinczi (Virgil Todeasă – Stranietatea unei simetrii sangvinice); Maria-Daniela Pănăzan (Poezie a raiului regăsit), Horia Ion Groza (Foşnetul paradisiac al arţarului), loan Topârceanu (Despre frumuseţea poeziei), Elena Olaru Miron (Liberă şi nu prea), Mihai Batog Bujeniţă (Fonfleuri), Dorel Schor (O prejudecată), Cornelia Ursu (Cogito ergo sum…), Silviu Crăciunaş (Viitorul moare în fiecare clipă), Nicolae Tudor (Visul), Ioan Vulcan-Agniţeanul (100 de ani de la ivirea în lume a poe­ tului Octavian Goga), Georg Barth (lon Creangă, văzut în Germania), Ilarion Bârsan (Am fost un copil rău), Floarea Pleş (Breviar astrist pe luna martie 2022).
Să nu-i uităm pe secretarul de redacţie Ovidiu Repede şi pe fotoreporterul Ştefan Trihenea, cu o importantă contribuţie la grafica revistei.