Ziua Împăratului Japoniei sărbătorită printr-o expoziție la Muzeul Brukenthal din Sibiu

Muzeul Național Brukenthal, în colaborare cu Festivalul Național de Teatru de la Sibiu, Ambasada Japoniei în România și Colecția Ukiyo-E George Șerban, invită publicul, în data de 21 februarie 2022, orele 14.00, în Palatul Brukenthal din Piața Mare la vernisajul expoziției Călătorie în lumea stampelor Meiji. Istorie. Împăratul Meiji, eveniment organizat cu prilejul Zilei Majestății Sale Împăratul Japoniei cu participarea Excelenței Sale Hiroshi Ueda, ambasadorul Japoniei în România.

Astfel Muzeul Național Brukenthal va găzdui un duplex expozițional cu stampe din perioada Meiji. Proiectul este cuprins în Axele culturale Brukenthal – colecții private.
Evenimentul este organizat cu sprijinul Șerban și Asociații, Societate civilă de avocați, JTI, Dinamica, Hotel Ramada și Boromir.

„În 1868, conducătorii militari Tokugawa au fost răsturnați de susținătorii împăratului Meiji (al cărui nume înseamnă guvernare luminată), marcând sfârșitul perioadei Edo și deschizând o nouă eră de guvernare japoneză. Începând din jurul anului 1600, Japonia fusese condusă de un sistem complex cunoscut sub numele de shogunatul Tokugawa, sau pur și simplu shogunatul. Acesta a avut nominal împărați, dar aceștia erau în general onorifici fără putere reală. În schimb, Japonia era controlată de shogun, un guvernator militar care conducea din orașul Edo (numit în prezent Tokyo). Epoca shogunatului a fost adesea cunoscută sub numele de perioada Edo.
Perioada Meiji a readus împăratului puterea practică de guvernare, dar a dus, de asemenea, la instituirea unei noi forme de guvernare reprezentativă. Reformele din perioada Meiji au introdus un sistem constituțional fiind adoptate o serie de alte măsuri îndreptate spre modernizarea țării. Restaurarea Meiji a marcat, de asemenea, începutul unui nou nivel de angajament cu alte națiuni. Timp de secole, Japonia a funcționat în cadrul unei politici strict izolaționiste, care a luat sfârșit chiar înainte de perioada Meiji. Impactul interacțiunii globale avea să devină o poveste crucială de-a lungul noii ere.
Cunoscută și sub numele de Restaurația Meiji, perioada Meiji a fost epoca de la sfârșitul secolului al XIX-lea, în care Japonia a revenit la conducerea unui împărat, cunoscut sub numele de împăratul Meiji.

Pe scurt, Japonia sub împăratul Meiji a trecut, de la statutul de societate feudală la cel de societate modernă, capitalistă. Modernizându-și guvernul pentru a concura de la egal la egal cu marile puteri internaționale, Japonia a adoptat o constituție imperială care garanta libertăți inimaginabile până atunci. Această libertate, împreună cu importul de idei și tehnologii străine, a inversat secole de excludere și a încurajat noi forme de artă pentru această epocă‟ a afirmat Alexandru Chituță, curatorul expoziției.
Cu prilejul realizării acestei expoziții, cunoscutul profesor George Banu, de la Universitatea Sorbona din Paris a declarat: „ Stampele sunt totodată cronica plastică a cotidianului nipon, a scenelor casnice, a iubirilor celeste sau a performanțelor erotice. Pătrundem în interioare, identifcăm comportamente și practici dispărute, descoperind astfel, prin înrudirea cu actorii și jocul lor, adagiul celebru al «lumii ca teatru». Între amanții înlănțuiți și interpreții dezlăntuiți, nicio distincție flagrantă nu intervine. Privind stampele revizităm Japonia cu viața și teatrul ei dintr-o altă epocă, din vremurile insularității absolute. Acelea ale frontierelor care izolează dar și fortifică o identitate.

Când frontierele s-au deschis sub presiunea flotei americane la sfârșit de secol XIX a debutat voiajul stampelor și s-a produs revelația lor europeană. Pictorii au descoperit în aceste mărturii venite de departe splendoarea liniei și a conturelor dansante, a preciziei grafice și a incontestabilei sale purități. Arta modernă de la Monet la Van Gogh, de la Vuillard la Ensor poartă însemnele stampelor care au pătruns în interioare și ateliere de artist, au exaltat și impus o necunoscută dinamică a corpurilor. Stampele japoneze au produs un șoc similar al celui mai târziu datorat maștilor africane. Europa nu le-a copiat ci le-a integrat și astfel ea însăși s-a transformat. Să te plimbi printre stampe procură plăcerea unui voiaj printre semnele trecutului animate pe scena teatrului. Astfel memoria și efemerul se conjugă. Dar totodată revelă universul unei culturi de altundeva. Distanța în timp și în spațiu ce seduce privirea europeanului atras de alte orizonturi și alte vremi. Stampele sunt opere de artă ce informează și seduc dar captivează și prin imaginarul pe care îl produc.

Din toate aceste considerente demersul amplu expozițional realizat de colecționarul George Șerban împreună cu Alexandru Constantin Chituță, curator al acestor expoziții, îl privesc ca un unicat în spațiu cultural românesc care aduce valoare, emoție și spectacol.‟