La Făgăraș apare de ceva timp, sub egida Muzeului Țării Făgărașului „Valer Literat”, revista Acta Terrae Fogarasiensis  acum în volumul cu numărul X (Editura Negru Vodă, Făgăraș, 2021, 350 pg.). colegiul de Redacție este condus de Constantin Băjenaru (redactor șef)  și cuprinde pe Gheorghe Faraon și Aurel Dragne ca membrii și Horia Pirău ca secretar de redacție. În colegiul științific găsim nume importante ale cercetării istorice moderne din Universitățile de la Târgoviște, Sibiu, Cluj Napoca, Brașov și București. Frumusețea editării surprinde. Împărțită în 2 capitole majore-  Istorie și Patrimoniu- revista ne propune o serie de studii și articole: Gheorghe Lazarovici- Idolii culturii Starcevo-Criș din Banat (pp. 11-21), Vasile Mărculeț – Parade de mirese pentru alegerea soțiilor unor împărați bizantini (mijlocul secolului al VIII-lea- sfârșitul secolului al IX-lea) (pp. 22-34), Marina Violeta Constantinescu – Moment comemorativ: 500 de ani de la trecerea la Domnul a sfântului voievod Neagoe Basarab (pp. 35- 43), Dragoș Lucian Țigău- O Diplomă de înnobilare și blazon din 1578 (pp. 44-53), Claudia Elena Sima- Odăile princiare din Cetatea Făgăraș (pp. 54-63), Vasile Rus- „Transmissionales in causa possesionis Resinar contra liberam regiamque civitatem Cibiniensem 1784”. Documentar (II) (pp. 64- 118), Judit Grapă- Istoria Hergheliei de la Sâmbăta de Jos, județul Brașov, oglindă în documentele vremii în perioada 1872-1913. Partea a II-a (1886-1895) (pp. 119- 135), Alexandru Bucur – Urme grănicerești în Țara Oltului (II) (pp. 136-151), Lavinia Dumitrașcu- Congresul studenților universitari Constanța, 1894. Din presa românilor (pp. 152- 164), Constantin Băjenaru- Comitetul Făgăraș în anul 1911, sub lupa ziarelor „Gazeta Transilvaniei” și „Olteanul” (pp. 165-176), Marius Câmpeanu, Alexandru Bucur- Sacrificiul românilor din comuna Copalnic- Mănăștur (județul Maramureș) în Primul Război Mondial (1914-1918) (pp. 177- 183),  Petre Din- Atitudini și reprezentări în condiția de prizonier a maiorului Gheorghe Caracaș (pp.184- 193), Emil Stoian- Notarul Octavian Pop (1891-1961) (pp. 194-197), Cristian Scăianu – Două vizite regale la Craiova în perioada interbelică (pp. 198- 207), Valentin Arapu- Valențele memorialistice și identitare în comunitățile de pe valea Prutului: cazul lui Victor Crudu- pictor, caricaturist și restaurator de covoare la Muzeul de Istorie și Etnografie din orașul Ungheni (pp. 208- 223), Nicoleta Petcu, Sebastian Mălușelu- Principesa Ileana a României, „după 42 de ani, o binecuvântată revedere” (pp. 224- 240), Elena Băjenaru- Colecții și colecționari. Colecția Szocs (pp. 241- 251), Constantin Ittu- Tricentenar Samuel von Brukenthal. Quintus Curtius Rufus, „De rebus gestis Alexandri Magni”, Veneția, 1496- un incunabil din Biblioteca baronială (pp. 252- 257), Nicolae Teșculă- Breslele sighișorene reflectate în colecțiile Muzeului de Istorie Sighișoara. Recipient metalic pentru obținerea cleiului folosit de tâmplari (1727) (pp. 258- 260), Irina Faraon- Aspecte privind arta cositorului în spațiul transilvănean (pp. 261- 271), Ginel Lazăr- O genealogie a Casei Princiare Cantacuzino, atribuită lui Constantin Cantacuzino, caimacam al Țării Românești, păstrată în MNIR (pp. 272- 279), Claudia M. Bonța, Melinda Mitu- Portrete artistice: marile doamne ale scenei din secolul XIX (pp. 280-290), Delia Voina- Orașul Făgăraș în cărți poștale din colecția Muzeului Național Brukenthal (pp. 291- 304), Aurel Dragne – Plugul în colecțiile Muzeului Țării Făgărașului „Valer Literat” (pp. 305- 324), Ramona Monica Lazăr- Considerații despre Institutul „Ioan Oteteleșanu” (pp. 325 – 330) și Anatolie Povestca- Casa memorială „Alexei Șciusev” din Chișinău: o retrospectivă istorică (pp. 331- 346). Revista dispune și de o rubrică Recenzii, asumată de redactorul șef, Constantin Băjenaru (pp. 347-350). Trebuie să recunosc surpriza și bucuria oferită de lectura materialelor propuse în revistă. De unde și îndemnul de a parcurge, măcar din când în când, astfel de monumente de efort realizate în comunitățile istoricilor care privesc propria comunitate locală ca o fragilă pagină de istorie universală. De unde respectul lor formidabil pentru oamenii care au dăruit-o lumii în care trăim.