De ce îmi amintesc de Radu Stanca?

De ce îmi amintesc de Radu Stanca?

 Atunci când cei mai mulți dintre noi calcă în viteză ultimele zile ale vechiului leat cu frenezia pregătirilor pentru  revelion, încercând să-și pună mari nădejdi în anul ce va veni-să sperăm- fără alte valuri de pandemie, mie mi-au atras atenția cuvintele lui Mihai Mălaimare, actorul care se întreba contrariat de peisajul politic prezent în România:” O vom putea, oare, lua de la capăt? Ne vom mai ridica, oare, vreodată din această duhoare de prostie și neomenie? Va mai fi România vreodată țara celor care citesc și înțeleg ce citesc?” Nu pot să nu mă întreb: Unde se va fi pierdut pe drum o deprindere vitală cum este lectura, ce ne nutrea spiritul și ne provoca atât de mare bucurie?
    În condițiile în care din peisajul culturii noastre postdecembriste a dispărut-slavă Domnului!-  vechea cenzură socialistă, dar concomitent și aceea a valorii estetice, literatura în accepția cea mai largă a termenului s-a  descătușat. Astfel noi trăim într-un paradoxal anotimp al editării cărților fără restricții axiologice. Singurul criteriu activ este responsabilitatea autorului. Prin firea lucrurilor  însă, autorul este narcisist. Editurile prezentului nu dispun de specialiști care să selecteze pe criterii de valoare cărțile propuse pentru publicare. La cele peste 6000 de edituri din România, cu prea rare excepții, nu se mai aude nici măcar de corectorii, care să asigure la cărțile ce apar punctuația și lipsa greșelilor gramaticale.
Dar fenomenul este altul în situația în care noile tehnologii de comunicare, aflate într-un progres continuu, captează dirijând curiozitatea cititorilor spre computer și telefon mobil, cu toate aplicațiile lor. Acestea au schimbat ritmul lecturii și chiar ponderea ei în preocupările oamenilor. Mareea aparițiilor editoriale din ultimii 30 de ani se izbește de zidul dezinteresului tinerelor generații pentru lectura tradițională a cărților pe suport de hârtie, acum când privilegiat devine ecranul.
     „Problema cititului”, cum suna tema lucrării de licență susținută de Radu Stanca în 1942, ne apare astăzi mai actuală ca oricând. Și așa mi-l amintesc pe studentul Radu Stanca la Sibiu în anii grei ai războiului, când el citea enorm. În 1941 ca redactor responsabil  al revistei „Curțile dorului”, “revista  de literatură a studenților în litere și filosofie” ai Universității clujene refugiate la Sibiu, el colabora cu recenzii de carte, cronici muzicale, eseuri și poezii. Era prezent și la alte publicații ca “Țara” lui Grigore Popa, “Transilvania”, organul Astrei, dar și la ”Claviaturi”, „Universul literar” ori „Viața universitară”.
     Stanca nu se mulțumește să studieze volumele nou publicate ale profesorului său de filosofia culturii, Lucian Blaga, ci  publică o cronică filosofică la cartea Despre gândirea magică, recent apărută în 1941. Lectura studentului ține pas cu aparițiile profesorilor săi, el fiind convins că libertatea opiniei trebuia să rămână intactă. În același an profesorul său publică o altă carte.  Atunci când părerea cronicarului despre noul studiu al lui Blaga Religie și spirit l-a nemulțumit pe autor, care s-a considerat  nedreptățit de studentul său, repercusiunile s-au resimțit imediat. Profesorul Blaga se adresează instantaneu conducerii revistei, anunțând că înțelege să se retragă din societatea Astra. Redacția ia aminte și se desolidarizează de punctul de vedere al acelei recenzii, decăzută în semnificația ei la doar o “dare de seamă”, cum aflăm din articolul O lămurire: „În n-rul 5 din acest an al revistei noastre a apărut, sub semnătura d-lui Radu Stanca, o dare de seamă asupra lucrării d-lui Lucian Blaga, „Religie și spirit”, care a trezit unele nedumeriri. Ținem să precizăm că această recenzie nu angajează întru nimic conducerea Astrei, care rămâne pe linia tradiției sale aproape seculare, de respect față de instituțiile de temelie ale neamului”.i Esențial e faptul că niciun fel de considerent, de la respectul față de un autor consacrat, cum era Blaga, până la admirația pe care o avea față de profesorul său  de la Facultate, nu putea să-l împiedice să-și formuleze sincer opinia față de o carte. Este legea de fier a mânuitorului de condei de oriunde și de oricând.
   Ca să înțelegem care este fondul discernământului și al responsabilității suverane arătate în evaluarea unei cărți, aducem în discuție eseul În loc de „o carte pe zi”, despre cărțile de totdeauna, publicat în revista “Tribuna”ii de la Cluj, unde în 1939 Stanca era student. Autorul arată o dragoste idolatră față de cărți, pledoaria sa pentru lectură fiind argumentată convingător. Publicistul de doar 19 ani are cutezanța propunerii puțin exaltate, dacă o raportăm la optica cititorului de astăzi, anume ca să se adauge la ”șirul celor 10 porunci biblice, pe o a unsprezecea: Să-ți iubești cărțile. Să le iubești cu pasiunea cu care te iubești pe tine însuți. Sau dacă pe tine nu te iubești deloc, iubește-le totuși cu patima cu care nu iubești nimic. Iubește-le, pentru că aceste cărți au în ele ceva din liniștea, din bunătatea ochilor care ți-au fost dragi demult. Au în ele ceva din cumințenia lui Dumnezeu.”iii În cărți se cumulează toată înțelepciunea lumii, ele oglindind nu doar  trecutul omenirii, ci tot ele anunță și viitorul ei. Iată pentru ce lectura nu trebuie să ne lipsească, pentru că ea dă savoare vieții. Ce-ar fi ca ziarele noastre să aibă câte o rubrică intitulată “O carte pe zi”, în genul celei pe care la “Tribuna” o semnează preotul profesor Constantin Necula, dar una pusă în grija unor studenți publiciști?
    Radu Stanca intuiește sacralitatea  gestului lecturii unei cărți, ce îți creează o emoție începând de la prima ei atingere: ”E, în atingerea aceasta, ceva din contopirea cerului cu pământul.  Citești. E ora când frunțile pipăie  îngerește lumina…” Autorul trage la 1939 un semnal de alarmă, intuind un pericol, care astăzi este resimțit drept realitate. “Am ajuns, oare, măcar să știm prețui cuvântul?-se întreabă autorul- Într-adevăr, unde sunt oamenii care să aibă în ei jarul cuvântului scris? Unde sunt oamenii care să-și facă o religie, un cult, din templul duhului citit? Eu nu-i văd. În schimb, avem cu toții, din plin, deferența mașinii-cultul rotiței…”iv Nu tehnica în sine îl oripilează pe tânărul Stanca, atunci când se referă ironic la „cultul rotiței”. Mai degrabă intuiția lui s-a dovedit exactă atunci când a pronosticat că interesul pentru tehnică va afecta plăcerea lecturii. Cât de actuală sună meditația lui la început de secol al XXI-lea !  
Ca la fiecare sfârșit de an, ne amintim că în 26 decembrie 1962 a murit Radu Stanca. Personalitate artistică inegalabilă, el și-a desfășurat  cea mai rodnică perioadă a activității sale, ca om de teatru, la Sibiu. De aceea, noua carte pe care i-am consacrat-o poartă titlul Radu Stanca și Sibiul, tocmai ieșită din editură.
       În articolul său recent, Mihai Mălaimare conchide: „Cei de vârsta mea sunt ultima generație cu biblioteci citite, cu biblioteci în case, cu biblioteci râvnite în gând. Avem între 65 și 80 de ani. Cu alte cuvinte, acum 20 de ani eram încă în putere și la Putere. Și atunci, de unde prostia asta imbecilă care conduce România acum? Cine a adus-o la putere, cine a votat-o, cine și-a pus încrederea în ea, cine a mandatat-o să distrugă tot, să vândă tot, să ardă tot, să facă praf și pulbere una dintre cele mai frumoase și mai bogate țări? Noi? Unii dintre noi? Nu pot să cred.”
    Se așteaptă mult de la oamenii lecturii în lupta cu inepția și corupția ce cangrenează orice țară și îi afectează viitorul. De la cetățenii care înțeleg rostul cititului consecvent și îl practică cu maximă responsabilitate se așteaptă ridicarea unui zid de rezistență cu puteri asanatoare în societatea noastră de astăzi.

Imagine intercalată
Imagine intercalată
Autor -
02 ianuarie 2022 la 20:49
Distribuie articolul:

Lasă un răspuns

Stiri similare:

Vezi mai multe >
Autor - Irina ZACK Irina ZACK
• acum 1 oră
Sibiul și prețul celebrității turistice
La câteva mii de kilometri de Bilbao, înainte să cunosc povestea muzeului Guggenheim, știam deja că îmi doresc...
Actualitate
• 5 min de citit
Autor - Ștefania VESA Ștefania VESA
• acum 18 ore
Festivalul Brave New Music a început la Sibiu cu o conferință despre AI și creație
Tehnologia și inteligența artificială în muzică au fost tema conferinței care a deschis Festivalul Brave New Music. Cea...
Actualitate
• 3 min de citit
Autor - Nekta Ioana DEDU Nekta Ioana DEDU
• acum 21 ore
Două cărți despre comorile Bibliotecii Brukenthal, lansate la Sibiu. Volumele sunt semnate de istoricul Constantin Ittu
Muzeul Național Brukenthal din Sibiu găzduiește miercuri, 18 noiembrie, de la ora 18:00, lansarea a două volume semnate...
Actualitate
• 2 min de citit
• acum 1 zi
Recomandarea săptămânii | Cătălin Neghină: „Poezia lasă urme”
Actor al Teatrului Național „Radu Stanca” din Sibiu, poet, dramaturg și fost jurnalist cultural, Emil Cătălin Neghină este...
Actualitate
• 3 min de citit
Autor - Dumitru CHISELIȚĂ Dumitru CHISELIȚĂ
• acum 2 zile
Cinematograful „Pacea” ar fi împlinit anul acesta 90 de ani sau pe când sibienii mergeau la film la „Corso”
Tot nimerind momente aniversare mai puțin omagiate și mai puțin promovate cu tam-tam-ul aferent, ne-a ieșit că anul...
Actualitate
• 13 min de citit
Autor - Nekta Ioana DEDU Nekta Ioana DEDU
• acum 3 zile
Festivalul „Ioan Macrea” s-a încheiat la Sibiu. Opt ansambluri au adus pe scenă tradițiile din întreaga țară
Festivalul Național de Folclor „Ioan Macrea” și-a încheiat cea de-a XXVIII-a ediție, desfășurată la Sibiu în 11 și...
Actualitate
• 2 min de citit
Autor - Vlad IGNAT Vlad IGNAT
• acum 3 zile
Zece zile de teatru, dans și ateliere la Sibiu. A început cea de-a XI-a ediție DATfest
Sibiul găzduiește, în perioada 13–22 noiembrie, cea de-a XI-a ediție DATfest, festivalul studenților Departamentului de Artă Teatrală din...
Actualitate
• 2 min de citit
Autor - Nekta Ioana DEDU Nekta Ioana DEDU
• acum 4 zile
Sibiu Jazz Competition 2026 revine în decembrie. Tinerii muzicieni se pot înscrie până pe 22 noiembrie
Sibiu Jazz Competition 2026 se desfășoară în perioada 4–6 decembrie, la Muzeul de Artă Contemporană din Sibiu. Concursul...
Actualitate
• 2 min de citit
Autor - Vlad IGNAT Vlad IGNAT
• acum 4 zile
Festivalul Brave New Music revine la Sibiu. Cinci zile de concerte, jazz simfonic și evenimente dedicate inteligenței artificiale
Filarmonica de Stat Sibiu organizează, în perioada 16–20 noiembrie 2026, cea de-a VII-a ediție a Festivalului Brave New...
Actualitate
• 3 min de citit
Autor - Vlad IGNAT Vlad IGNAT
• acum 4 zile
Istoria cartierului Valea Aurie, discutată la Biblioteca ASTRA. Întâlnire despre urbanism și viața în comunism
Istoria cartierului Valea Aurie va fi tema unei întâlniri organizate luni, 16 noiembrie, de la ora 17:30, la...
Actualitate
• 2 min de citit
Autor - Adrian POPESCU Adrian POPESCU
• acum 5 zile
Darius Hulea, filigranul care respiră în sala Galeriei UAP
Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la...
Actualitate
• 3 min de citit
Autor - Vlad IGNAT Vlad IGNAT
• acum 5 zile
24 de lucrări despre condiția umană ale artistului vizual Alin Vâlceanu, într-o expoziție de sculptură și grafică la Sibiu
Suspansul, ascensiunea și căutările interioare sunt câteva dintre temele expoziției semnate de Cosmin Alin Vâlceanu, care se va...
Cultură
• 2 min de citit

Noi și terțe părți selectate colectăm informații personale așa cum se specifică în politica de confidențialitate și folosim cookie sau tehnologii similare în scopuri tehnice și, cu consimțământul dumneavoastră, pentru măsurare și marketing (reclame personalizate) așa cum se specifică în politica privind cookie-urile.

Puteți să vă dați, să refuzați sau să vă retrageți liber consimțământul în orice moment accesând panoul de preferințe. Refuzul consimțământului poate face ca funcțiile aferente să nu fie disponibile.

Personalizează preferințele de consimțământ

Cookie-urile necesare sunt esențiale pentru a activa funcțiile de bază ale acestui site, cum ar fi asigurarea unei autentificări sigure sau ajustarea preferințelor tale de consimțământ. Aceste cookie-uri nu stochează date personale identificabile.

Cookie-urile esențiale sunt necesare pentru funcționarea corectă a site-ului și nu pot fi dezactivate.

Pentru a putea vizualiza videoclipul YouTube este nevoie să acceptați cookie-urile funcționale.

Cookie-urile funcționale ajută la îmbunătățirea experienței utilizatorului, cum ar fi redarea videoclipurilor și afișarea fonturilor personalizate.

Cookie-urile de marketing sunt utilizate pentru a livra reclame personalizate și pentru a urmări eficiența campaniilor publicitare.