VIDEO | „Delulu”, „yapping”, „six seven”: elevii sibieni explică limbajul generației lor, iar un profesor avertizează asupra „poluării limbii”

Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te!

Poreclele și expresiile pe care le înțelege doar gașca au existat dintotdeauna. Astăzi, însă, limbajul tinerilor se schimbă într-un ritm accelerat, sub influența rețelelor sociale, a jocurilor și a conținutului online. În conversațiile de zi cu zi apar tot mai des cuvinte preluate din engleză, dar folosite cu sensuri adaptate sau transformate în timp. Pentru părinți, unele dintre ele pot suna ca un cod.

Tribuna a stat de vorbă cu mai mulți elevi de la Colegiul Național „Octavian Goga” din Sibiu, care au explicat ce înseamnă câțiva dintre termenii pe care îi folosesc în discuțiile cu prietenii. Sensul poate depinde de context și de ton, iar lista nu este un dicționar cu reguli fixe.

„Unc” vine de la „uncle” și poate fi folosit în glumă pentru a desemna o persoană mai în vârstă sau pe cineva considerat „de modă veche”, explică un elev.

„Catfish” se referă la o persoană care folosește online o identitate falsă pentru a-i induce în eroare pe ceilalți.

„Yapping” înseamnă să vorbești mult sau să bați câmpii, în timp ce „rage bait” descrie o postare ori un videoclip făcut special ca să provoace furie și să stârnească reacții. „Tuff” este folosit cu sens pozitiv, pentru ceva sau cineva considerat „foarte tare”.

Alt elev de la Goga spune că „Aura” ține de impresia pe care o lasă o persoană, carismă, stil sau prezență, iar expresia „aura points” transformă momentele reușite ori stânjenitoare într-un joc imaginar de puncte.

,,De exemplu, ai minus aura când te impiedici pe pe scări la școală”, spune alt tânăr.

„Beef” înseamnă o ceartă sau un conflict între persoane. „Chopped” este folosit, de obicei, ca o apreciere negativă a aspectului cuiva și poate deveni jignitor.

„Larp” vine de la „live-action role-playing”, dar în limbajul online poate fi folosit pentru a spune despre cineva că se preface că este sau face ceva.

Unele expresii sunt mai degrabă glume preluate din cultura online. „Skibidi” nu are un sens fix: poate însemna lucruri diferite sau poate fi folosit pur și simplu pentru efect comic. „Six seven”, rostit adesea cu un gest al mâinilor, este un meme devenit replică de grup, fără o traducere clară. Tocmai lipsa unui sens stabil face parte din glumă.

Elevii au adăugat și câteva exemple: „delulu”, folosit în glumă pentru cineva care își face iluzii, „lowkey”, cu sensul de „puțin” sau „în secret”, și „ate”, un compliment pentru cineva care s-a descurcat foarte bine.

Pentru părinți și profesori, același limbaj poate suna ca un cod greu de descifrat. Iar scriitorul și profesorul de limba română Savu Popa, doctor în filologie, vede în felul în care se exprimă tinerii un semn al unor schimbări mai profunde.

Scriitorul critică prescurtările, deformarea cuvintelor și amestecul tot mai frecvent de expresii din limbi diferite, fenomen pe care îl numește „poluarea limbii”.

,,În calitate de profesor de limba și literatura română interacționez, zilnic aproape, cu zeci de elevi din câteva școli sibiene și nu numai. Întâlnirea mea cu ei începe de fiecare dată cu radiografia limbajului pe care aceștia îl folosesc în ziua respectivă, fie în timpul orelor sau al pauzelor. Foarte plastică și actuală este această caracterizare a unei limbi, care îi aparține lui Mihai Eminescu: Limba este măsurariul civilizațiunii unui popor. Așadar, în cadrul colectivităților școlare, limba pe care o vorbesc elevii, de la cei mici și foarte mici până la cei aflați în pragul zbuciumatei adolescențe, reprezintă barometrul actualității și, desigur, oglinda educației și a culturii tânărului de azi”, a declarat Savu Popa pentru Tribuna.

Profesorul consideră că asistăm la o „poluare a limbii”, pe care o descrie drept reală și alarmantă. Fenomenul se manifestă prin deformarea și prescurtarea excesivă a cuvintelor, folosirea limbajului licențios și alăturarea uneori haotică a unor termeni din limbi sau domenii diferite, atât în mediul online, cât și în conversațiile de zi cu zi.

,,Poluarea limbii poate declanșa scânteia ignoranței și a dezumanizării limbajului aproape în orice context cotidian, fie că asistăm la stâlcirea sau la prescurtarea mutilantă a unor cuvinte, atât în online, cât și în realul conversațional,  fie că observăm folosirea, cu un soi de virulență sadică, a limbajului licențios, a unei alăturări amețitoare și uneori haotice dintre tot felul de cuvinte din domenii sau din limbi diferite. În altă ordine de idei, este interesant de intuit și de urmărit și un alt fenomen, cel prin care tinerii ajung să își construiască propriile narațiuni identitare, prin intermediul unui asemenea de limbaj sincopat sau fisurat. Într-un final, printr-o astfel de exprimare, ei reușesc să își legitimeze un anumit crez, o anumită direcție sau memorie ale generațiilor din care fac parte. Însă, mostre de limbaj electrocutat prin prescurtările absurde la care au fost supuse bietele cuvinte fac atât deliciul, cât și supliciul privirii și ale gândirii unor oameni care, cu ultimele forțe și motivații, încearcă să mai redreseze lucrurile”, adaugă el.

Acesta avertizează că „poluarea” limbii și a exprimării devine tot mai nocivă, pe fondul nepăsării față de educație și cultură: ,,Aș încerca să trag un semnal de alarmă vizavi de amploarea acestei poluări a cuvintelor și a exprimării care devine tot mai nocivă pe măsură ce crește hrănindu-se din felul nostru nepăsător de a fi și de a acorda importanță educației și culturii. Martin Heidegger, un filosof preocupat de limbaj, în special de cel al artei, afirma că limbajul este casa ființei. Astăzi, din păcate, asistăm tot mai des la o slăbire a fundației acestei case și la o fisurare a pereților ei din pricina decibelilor nepăsării și ai sfidării actului educațional”.