Aproape 10 milioane de lei din meditații, declarați la ANAF în Sibiu în 2025. Județul ocupă locul cinci la nivel național

📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰

Persoanele din județul Sibiu care au declarat venituri din meditații și pregătiri extra-școlare au raportat la ANAF câștiguri nete de aproximativ 9,8 milioane de lei pentru anul 2025. Cu 496 de contribuabili înregistrați în acest domeniu, județul Sibiu se află pe locul al cincilea în clasamentul național, după București, Cluj, Ilfov și Brașov, potrivit datelor furnizate de ANAF.

La nivel național, veniturile nete declarate din meditații au ajuns la aproximativ 225 de milioane de lei în 2025, cu aproape 14% mai mult decât în anul precedent. Numărul persoanelor care au declarat astfel de venituri a scăzut însă ușor, până la 12.503. În Sibiu, suma raportată reprezintă aproximativ 4,4% din totalul național.

În județ sunt aproximativ 5.040 de cadre didactice în învățământul preuniversitar, potrivit datelor pentru anul școlar 2025–2026. Cele 496 de persoane care au declarat venituri din meditații reprezintă echivalentul a circa 9,8% din acest efectiv. Procentul este doar orientativ: categoriile nu se suprapun perfect, deoarece nu toate persoanele care declară venituri din activități educaționale sunt neapărat profesori din mediul școlar preuniversitar, iar datele fiscale nu îi cuprind obligatoriu pe toți cei care oferă meditații, ci doar pe aceia care au declarat din propria intenție astfeld e venituri.

Bucureștiul conduce detașat, Sibiul este pe locul cinci

Clasamentul veniturilor nete declarate este condus de București, cu aproximativ 59,2 milioane de lei, urmat de județul Cluj, cu 20,55 milioane de lei, Ilfov, cu 14,47 milioane de lei, și Brașov, cu aproape 13,5 milioane de lei. Sibiul ocupă locul al cincilea, înaintea județelor considerate centre educaționale cu tradiție, precum Timiș, cu aproximativ 8,7 milioane de lei, Prahova, cu 8,48 milioane de lei, și Iași, cu 7,89 milioane de lei.

Comparația datelor din județul Sibiu cu cele înregistrate în județul Brașov este relevantă prin apropierea numărului de contribuabili: 496 în Sibiu și 494 în județul vecin. Cu toate acestea, brașovenii au declarat venituri nete cu aproximativ 3,7 milioane de lei mai mari. Diferența dintre cifrele celor două județe vecine arată că numărul profesorilor care raportează astfel de câștiguri nu este suficient pentru a explica valoarea totală a veniturilor.

În Sibiu, suma declarată în 2025 echivalează cu o medie de aproximativ 19.760 de lei net pe contribuabil pentru întregul an, adică aproximativ 1.650 de lei pe lună. În Brașov, media este de circa 27.300 de lei anual, iar în Cluj, de aproximativ 16.400 de lei. Aceste valori sunt medii aritmetice, nu venituri tipice sau câștiguri lunare constante. Datele nu arată cum sunt distribuite veniturile între contribuabili și nici câte ore de pregătire a prestat fiecare dintre profesorii care și-au declarat veniturile survenite din astfel de activități.

Mai mulți declaranți decât în 2023, dar venituri totale mai mici

În 2023, persoanele din Sibiu care au declarat venituri din meditații au raportat peste 15,6 milioane de lei net, iar județul s-a clasat pe locul al doilea la nivel național, după București. Atunci au fost înregistrate 462 de persoane care au declarat astfel de venituri.

Comparativ cu acel an, suma raportată pentru 2025 este cu aproximativ 5,8 milioane de lei mai mică, ceea ce indică o scădere de circa 37%. Numărul contribuabililor a crescut însă de la 462 la 496. Drept urmare, media anuală rezultată pentru fiecare persoană a coborât, astfel, de la aproximativ 33.800 de lei în 2023 la 19.760 de lei în 2025.

Evoluția trebuie privită și în contextul schimbărilor înregistrate în declararea veniturilor. Potrivit informațiilor furnizate de Agenia Națională de Administrare Fiscală, creșterea numărului de contribuabili din statisticile naționale în 2023 a fost asociată inclusiv unui proiect-pilot de conformare voluntară, desfășurat între lunile ianuarie – mai 2022, care a vizat și județele Sibiu și Cluj. Programul urmărea stimularea înregistrării fiscale a profesorilor și a declarării veniturilor din astfel de activități.

Acest context poate ajuta la interpretarea seriei de date, dar nu demonstrează că proiectul explică integral evoluția din Sibiu. Nici reducerea cu 37% a sumelor declarate între 2023 și 2025 nu înseamnă automat că piața meditațiilor s-a restrâns în aceeași proporție. Datele arată veniturile raportate la Fisc, nu totalul banilor încasați din pregătirea particulară a elevilor.

În ceea ce privește situația la nivel național, datele centralizate de ANAF arată că veniturile declarate în categoriile educaționale analizate au crescut de la aproximativ 98,1 milioane de lei brut în 2020 la 346,7 milioane de lei brut în 2025. Venitul net aferent anului 2025 a fost de aproximativ 225 de milioane de lei. Totodată, cifrele arată că suma netă declarată din meditații a crescut în 2025 cu aproape 14% față de anul precedent, deși numărul contribuabililor a scăzut cu aproximativ 2%.

Cât costă meditațiile și ce îi determină pe părinți să apeleze la ele

Tarifele cerute de meditatori oferă o perspectivă asupra costului pregătirii suplimentare. O analiză publicată în octombrie 2026 de platforma MeditațiiAnunțuri.ro, realizată pe baza anunțurilor active, indică pentru Sibiu un tarif median de 80 de lei pentru o oră de pregătire. Valoarea este aceeași cu mediana națională, unde intervalul obișnuit al tarifelor se situează între 60 și 100 de lei pe oră. Numărul redus de anunțuri identificate în Sibiu nu permite însă considerarea tarifului de 80 de lei drept o medie reprezentativă pentru întregul județ, iar prețurile afișate nu sunt neapărat identice cu sumele achitate efectiv de familii.

Dimensiunea fenomenului este reflectată și de cheltuielile părinților. Un studiu național realizat de organizația Salvați Copiii arată că 64% dintre părinții cu copii înscriși în clasele gimnaziale și 66% dintre cei cu copii de la liceu au declarat cheltuieli pentru meditații. În rândul familiilor care au suportat astfel de costuri, cheltuiala medie anuală a fost de 6.234 de lei. Pentru 58% dintre părinții care au apelat la pregătire particulară, principalul motiv a fost

pregătirea pentru examenele naționale, în timp ce alții au indicat nevoia de a recupera materia neînțeleasă la clasă sau de a îmbunătăți rezultatele școlare.

Datele studiului sunt valabile la nivel național și nu pot fi extrapolate direct la județul Sibiu. Ele oferă însă context pentru cifrele fiscale: cele 9,8 milioane de lei declarate la ANAF în județ reprezintă veniturile raportate de contribuabili, în timp ce tarifele publice și cheltuielile familiilor surprind alte laturi ale fenomenului. Cele trei categorii de date nu pot fi comparate direct, dar arată că pregătirea suplimentară presupune atât venituri declarate de cei care o oferă, cât și cheltuieli semnificative pentru o parte dintre familii.