Cariera de magneziu de la Rășinari: ce se știe, ce se presupune și ce mai trebuie clarificat

După protestul organizat duminică, în centrul Sibiului, împotriva proiectului de exploatare a rocilor magnezitice de la Valea Dobra, din Rășinari, dezbaterea publică rămâne centrată pe înrijorările rășinărenilor privind efectele viitoarei cariere asupra întregii Mărginimi a Sibiului. Dezbaterile din rețelele sociale pe acest subiect vorbesc despre uraniu, azbest, excavarea a sute de hectare și efectele ireversibile asupra ecosistemului din Rășinari, în timp ce compania minieră MPI Magesium spune că proiectul a fost gândit ca unul modern, minim invaziv cu mediul și se declară dispăsă la concesii.

Reporterii Tribuna au analizat toate documentele publice disponibile și explicațiile oferite de compania Mineral Proiect Invest (MPI), pentru a clarifica ce presupune proiectul, ce informații sunt susținute de documente oficiale și care dintre afirmațiile vehiculate nu au, deocamdată, dovezi publice.

Documentele oficiale conturează un proiect care prevede o carieră cu o suprafață estimată la aproximativ 7 hectare, transportul rocii printr-un funicular electric acoperit și construirea unei uzine de procesare al cărei amplasament rămâne incert, după decizia Consiliului Local din Săliște, care a refuzat unanim concesionarea a 100.000 metri pătrați pentru dezvoltarea unei uzine de procesare a rocii.

Proiectul a devenit subiect de dispută înaintea referendumului programat pentru 8 noiembrie, după ce planurile investitorului au stârnit opoziția unei părți a comunității rășinărene. În timp ce MPI susține că exploatarea poate coexista cu activitățile tradiționale din Mărginimea Sibiului, localnicii se tem de efectele asupra pășunilor, peisajului, sănătății și turismului. În acest context, documentele disponibile oferă câteva repere concrete pentru a separa temerile care pot fi investigate de afirmațiile pentru care nu există, în prezent, dovezi publice.

Zvonul despre uraniu și cercetările geologice din perioada comunistă

Suspiciunile privind o posibilă exploatare a uraniului la Rășinari par să își aibă originea în săpăturile și cercetările geologice desfășurate în zonă, de către comuniști, în anii ’60. Unii localnici își amintesc că, în acea perioadă, s-ar fi căutat pe dealurile din jurul Rășinariului atât magneziu, cât și uraniu. Cercetările geologice ale regiunii au fost documentate într-un studiu publicat în 1965 de geologul Marcela Dessila-Codarcea, dedicat zonei Rășinari–Cisnădioara–Sadu. Lucrarea descrie formațiunile de roci din Valea Muntelui și structura lor mineralogică, însă nu confirmă nicăieri că în perimetrul studiat ar fi fost identificat un zăcământ de uraniu care să poată fi exploatat.

Aici, se poate ridica și o întrebare legitimă din perspectivă istorică: dacă autoritățile comuniste ar fi identificat aici un zăcământ de uraniu suficient de important și rentabil, nu ar fi încercat să îl exploateze până în 1989, într-o perioadă în care România avea un program propriu de exploatare a uraniului? Este un argument ipotetic, nu o dovadă geologică.

În cazul proiectului actual, licența pe care compania a obținut-o de la ANRMPSG în septembrie 2026 menționează explicit extracția rocilor magnezitice, respectiv a serpentinelor magneziene, din perimetrul Valea Dobra. Nu am identificat, în timpul documentării, elemente oficiale care să indice că obiectul licenței ar fi exploatarea uraniului sau a altor zăcăminte. Asta nu este însă echivalent cu un buletin de analiză care să demonstreze absența oricărei concentrații de uraniu în toate probele extrase din perimetru. Prin urmare, afirmația că proiectul ar urmări, de fapt, extracția uraniului nu este susținută, pentru moment, de niciun document public.

Cât de mare va fi cariera

Una dintre afirmațiile vehiculate în spațiul public este că exploatarea ar urma să ocupe sute de hectare și să afecteze suprafețe importante de pășune din jurul Rășinariului. Confuzia pare să pornească de la suprapunerea a două lucruri diferite: perimetrul licenței de explorare, care într-adevăr se întinde pe aproximativ 900 de hectare, și suprafața carierei din care compania intenționează să extragă roca.

Licența de explorare a permis cercetarea geologică a perimetrului respectiv, inclusiv prin sondaje, pentru identificarea și evaluarea resurselor minerale din zonă. Faptul că un asemenea perimetru are 900 de hectare nu înseamnă că întreaga suprafață urmează să fie excavată. Explorarea urmărește tocmai identificarea zonelor în care concentrația resursei minerale justifică, din punct de vedere economic, o eventuală exploatare.

Licența de exploatare este o etapă distinctă, care vizează un perimetru mai restrâns. Pe baza cercetărilor geologice, MPI și-a manifestat interesul pentru exploatarea unei suprafețe de aproximativ 7 hectare aflate în Valea Dobra, din perimetrul de peste 900 de hectare pe care au putut face explorare.

Potrivit documentelor publice, cariera ar urma să ocupe între 0,5 și 3 hectare în primul an, între 3,7 și 5,3 hectare în anul al zecelea și aproximativ 6,8 hectare în anul al douăzecilea. Suprafața maximă estimată de 68.000 de metri pătrați, la care se va ajunge după 20 de ani de exploatare, ar echivala cu un pătrat cu latura de aproximativ 261 de metri. Amplasamentul carierei este situat la 2,2 kilometri de primele grupuri de case, conform intențiilor declarate de MPI.

În documentele consultate nu am identificat date care să susțină afirmația că amprenta carierei ar urma să ajungă la sute de hectare. Totuși, asta nu înseamnă că suprafața carierei – de 6,8 hectare – este singura care trebuie luată în calcul: infrastructura de transport și celelalte amenajări asociate proiectului trebuie analizate separat, pentru a stabili ce terenuri ar putea fi afectate.

Azbestul: ce spun analizele și ce mai trebuie verificat

Azbestul este una dintre principalele surse de îngrijorare ale rășinărenilor, din jurul proiectului. Anumite minerale asbestiforme pot reprezenta un risc pentru sănătate atunci când fibrele sunt dispersate în aer și inhalate. Proiectul prevede o concasare primară a rocii în zona viitoarei cariere, procedeu care ar spori cantitatea de praf rezultată din exploatare. În răspunsurile reprezentanților MPI, compania afirmă că analizele geologice și mineralogice efectuate până în prezent nu au identificat minerale asbestiforme în masa minerală investigată din zăcământul Valea Dobra.

Compania minieră precizează că tipurile de mineralogii care ar putea prezenta structuri asbestiforme reprezentă sub 2% din zona de coloane analizată pe Valea Dobra și că, pe baza investigațiilor efectuate, zona respectivă nu prezintă riscuri din acest punct de vedere. MPI mai arată că, în timpul exploatării, praful și zgomotul ar urma să fie reduse prin tehnologia modernă pe care proiectul lor o propune și că acestea vor fi monitorizate atent, prin controlul autorităților competente.

Procedura de mediu, care reprezintă o fază distinctă a proiectului și care va necesita consultări publice, va stabili care sunt investigații suplimentare mecesare și ce măsuri de monitorizare vor fi impuse. Pentru evaluarea riscului autoritățile de mediu vor analiza probele prelevate, metodele de analiză, laboratoarele implicate și zonele investigate, iar ulterior acestor etape, specialiștii de mediu vor cere analize detaliate pe care compania va trebui să le furnizeze, înainte de primirea acordului de mediu și începerea efectivă a exploatației.

MPI menționează că investigațiile geologice și mineralogice au fost efectuate asupra probelor analizate din perimetru și propune testări suplimentare, în colaborare cu specialiști și laboratoare independente. Drept urmare, în acest moment, afirmația că ar fi fost deja demonstrată o contaminare cu azbest la Valea Dobra nu este susținută de nicio autoritate și nici de rezultatele prezentate public de companie. Dar nici concluzia că orice risc ar fi exclus definitiv nu poate fi trasă doar din aceste informații.

Licența de exploatare nu înseamnă că lucrările pot începe

MPI a obținut licența de exploatare în septembrie 2026, însă aceasta nu înlocuiește acordul de mediu, autorizația de construire și celelalte aprobări cerute de lege. Compania a explicat pentru reporterii Tribuna că, recent, a solicitat un certificat de urbanism din partea Primăriei din Rășinari și că dorește să continue procedura pentru obținerea acordului de mediu, indiferent de rezultatul referendumului programat pe 8 noiembrie.

Potrivit explicațiilor oferite de companie, licența prevede un termen de 330 de zile de la intrarea sa în vigoare pentru depunerea documentației necesare. Termenul trebuie raportat la prevederile licenței și la cerințele autorităților competente. Evaluarea impactului asupra mediului trebuie să stabilească ce investigații sunt necesare și în ce condiții ar putea fi realizat proiectul, astfel încât să fie protejate apa, aerul, solul, biodiversitatea și sănătatea populației. Trebuie analizate, de asemenea, efectele asupra zgomotului, traficului, peisajului și activităților economice din zonă.

Aceste evaluări nu pot fi înlocuite prin răspunsurile publicate de companie. Ele reprezintă etapa în care ipotezele de proiectare trebuie confruntate cu datele de teren, iar măsurile de protecție trebuie fundamentate și stabilite în condițiile legii.

Uzina de procesare nu va fi în Rășinari

Un alt factor de îngrijorare al rășinărenilor privește risculrile asociate cu prelucrarea chimică a rocilor extrase din viitoarea carieră de pe alea Dobra. Proiectul MPI presupune mai multe etape: extracția rocii la Valea Dobra, transportul ecologic al acesteia și procesarea industrială. Potrivit companiei, la viitoarea carieră din Valea Dobra ar urma să aibă loc doar extracția și concasarea primară, fără procesare chimică.

Potrivit lui Andrei Degeratu, CEO-ul companiei MPI Magnesium, uzina în care ar urma să fie procesată roca nu are însă un amplasament definitiv stabilit. După ce Consiliul Local Săliște a respins concesionarea terenului de 100.000 metri pătrați propus inițial pentru fabrică, MPI a început să caute alte amplasamente în zona Sibiului. Compania a confirmat că poartă discuții pentru identificarea unei alte locații și au subliniat faptul că amplasarea viitoarei uzine nu vizează vreun teren din Rășinari. Prin urmare, nici traseul complet al transportului până la uzină nu poate fi considerat definitiv stabilit câtă vreme amplasamentul acesteia este încă în analiză.

Ce se știe și ce rămâne de lămurit înaintea referendumului

Proiectul de pe Valea Dobra se află încă într-o etapă incipientă, iar numeroase aspecte urmează să fie clarificate prin studii de specialitate, evaluări de mediu obligatorii și proceduri riguroase de autorizare prevăzute de lege. Aceste etape vor trebui să stabilească mai precis impactul exploatării, condițiile în care ar putea fi realizată și măsurile necesare pentru protejarea comunității și a mediului din Rășinari.

Astfel, referendumul local din 8 noiembrie se apropie într-o atmosferă de neîncredere. Indiferent de opțiunea exprimată de locuitori, discuția despre Valea Dobra are nevoie de un criteriu comun: afirmațiile fiecărei părți trebuie raportate la documentele disponibile, iar proiectul trebuie evaluat pe baza informațiilor tehnice și a procedurilor prevăzute de lege.