Creșterea unei companii nu ar trebui măsurată doar prin dimensiunea investițiilor, achiziții sau capitalul atras, ci prin capacitatea de a transforma aceste resurse în dezvoltare sustenabilă. Andrei Ursulescu, CEO Scandia Food, pune disciplina financiară și coerența strategică înaintea expansiunii cu orice preț și aduce ca exemplu experiența companiei în finanțarea noii fabrici de la Sibiu. Mesajul său: oportunitatea, finanțarea și capacitatea de management trebuie să se întâlnească înainte ca o investiție să primească undă verde.
Capitalul poate accelera dezvoltarea unei companii, dar simplul acces la finanțare nu justifică o investiție. Este una dintre concluziile formulate de Andrei Ursulescu, CEO Scandia Food, în cadrul BusinessPedia Connect, eveniment desfășurat la Banca Națională a României în jurul întrebării „Cine duce România mai departe?”.
Pentru CEO-ul Scandia Food, răspunsul trece prin capacitatea companiilor de a crește cu discernământ: să investească atunci când există argumente economice și strategice, dar să poată refuza oportunitățile care nu se potrivesc direcției asumate.
„Nu cred în creșterea de dragul creșterii – o investiție sau o achiziție trebuie să se înscrie într-o viziune pe termen lung, să aibă la bază un scenariu strategic fezabil și să fie susținută de capacitatea echipei de a-l pune în practică. Finanțarea, resursele de management și oportunitatea trebuie să se alinieze”, afirmă Andrei Ursulescu.
Fabrica de la Sibiu și lecția finanțării bancare
Scandia Food a trecut printr-un asemenea test odată cu investiția în noua fabrică de la Sibiu. Compania a ales atunci finanțarea bancară, iar experiența a adus în prim-plan nu doar problema costului capitalului, ci și responsabilitatea care vine odată cu utilizarea banilor atrași din exterior.
„Ce-am învățat atunci este că lucrul cu băncile necesită multă prudență în atragerea de împrumuturi, în gestionarea lor și în rambursarea fondurilor; responsabilitatea față de capitalul atras impune disciplină și rigoare; deciziile devin mai argumentate, riscurile sunt analizate în profunzime, iar cifrele trebuie să susțină fiecare plan”, explică CEO-ul Scandia Food.
În această logică, finanțarea nu reprezintă doar combustibilul unei investiții. Accesul la capital introduce o disciplină suplimentară în procesul de decizie și obligă managementul să demonstreze că proiectul poate produce rezultatele pentru care au fost mobilizate resursele.
Fiecare utilaj trebuie să-și justifice investiția
Disciplina ajunge până la nivelul investițiilor individuale. La Scandia Food, achizițiile importante de echipamente sunt fundamentate printr-un business case separat.
„La Scandia, de exemplu, pentru fiecare utilaj achiziționat peste o anumită valoare, construim un business case dedicat: cum va fi folosit, în cât timp se amortizează și ce randament poate genera”, spune Ursulescu.
Abordarea mută decizia de investiție din zona simplei nevoi de modernizare sau extindere în cea a randamentului economic. Nu este suficient ca un echipament să fie necesar sau performant: compania trebuie să poată explica modul în care acesta va produce valoare și intervalul în care capitalul investit poate fi recuperat.
Capitalul schimbă și compania, nu doar bilanțul
Accesarea unor resurse financiare suplimentare poate produce însă efecte dincolo de bilanț. Odată cu trecerea într-o nouă etapă de dezvoltare pot fi redefinite limitele controlului, pot apărea responsabilități suplimentare, iar cultura organizațională și libertatea de decizie pot fi puse la încercare.
Este o ecuație relevantă mai ales pentru companiile antreprenoriale care au ajuns la dimensiunea la care următorul salt necesită mai mult capital decât poate genera dezvoltarea organică.
Atragerea finanțării devine astfel o decizie strategică în sine: compania trebuie să evalueze nu numai câți bani poate obține, ci și ce schimbări produce capitalul respectiv în modul în care este condusă.
Companiile care știu și când să spună „nu”
În viziunea lui Andrei Ursulescu, următoarea etapă de dezvoltare a economiei românești va depinde inclusiv de maturitatea cu care companiile își aleg investițiile.
„Cred că România va fi dusă mai departe de companiile care cresc cu discernământ: au curajul să investească, disciplina de a administra responsabil capitalul și maturitatea de a refuza oportunitățile care nu se potrivesc cu strategia lor.”
După mai bine de trei decenii de economie de piață, provocarea nu mai este doar acumularea de capital sau creșterea dimensiunii afacerilor. Pentru companiile ajunse la maturitate, întrebarea devine tot mai mult unde merită investit capitalul, cu ce randament și în ce măsură fiecare nouă oportunitate servește strategiei pe termen lung.
Articol publicat în ediția print din 24 septembrie 2026 în suplimentul Tribuna Financiară
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Marius MUNTEANU GHIUR
Marius MUNTEANU GHIUR
Marius MUNTEANU GHIUR
Irina ZACK
Marius MUNTEANU GHIUR
Irina ZACK
Ștefania VESA
Vlad IGNAT