Mașinile poluante ar putea plăti ca să intre în Sibiu. Primăria are un an să decidă cine mai circulă în zonele cu emisii reduse

📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰

Administrația locală din Sibiul va trebui să decidă, în următoarele 12 luni, dacă mașinile cele mai poluante vor mai avea acces în anumite zone ale orașului sau dacă șoferii lor vor trebui să plătească pentru a intra în aceste spații publice. Noul Cod al Urbanismului obligă administrațiile locale să delimiteze în următoarele 12 luni unele „zone cu emisii zero” în interiorul orașului și alte zone în care pot intra doar mașinile cu emisii scăzute, însă lasă la latitudinea fiecărui Consiliu Local stabilirea unor reguli concrete de acces auto în aceste zone.  

Pentru Municipiul Sibiu, o eventuală măsură de acest fel ar viza un parc auto în care mașinile vechi au încă o pondere foarte mare. La sfârșitul lui 2025, în județul Sibiu, erau înregistrate 182.925 de autoturisme, dintre care peste 66% aveau mai mult de 15 ani, în timp ce aproape 40% trecuseră deja de pragul de 20 de ani.  

În aceeași perioadă, autoturismele electrice reprezentau doar 0,73% din parc, cu 1.338 de mașini, iar cele hibride 2,97%, respectiv 5.441 de autoturisme, la nivelul întreguui județ. Totodată, în municipiul Sibiu, 37,55% dintre cei chestionați au indicat autoturismul personal drept principal mijloc de transport, așa că implementarea unor astfel de zone cu emisii reduse ar putea avea efecte asupra unui număr important de șoferi sibieni. 

Ce prevede noul Cod al Urbanismului 

Concret, noul Cod al Urbanismului, intrat în vigoare la 25 august2026, nu interzice accesul mașinilor vechi în centrele orașelor. Prevede însă că, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a actului normativ, consiliile locale trebuie să stabilească, prin adoptarea unor hotărâri de Consiliu, delimitarea unor zone în interiorul municipiilor, care să fie ferite complet de poluarea generată de traficul auto. Actul normativ mai prevede și delimitarea unor „zone cu emisii scăzute”, în care accesul autoturismelor poluante să fie restrictonat sau condiționat de plata unor taxe suplimentare de acces.  

Totodată, noul Cod al Urbanismului prevede ca, ulterior stabilite, aceste zone delimitate de administrațiile locale să fie introduse în PUG-urile locale, împreună cu eventualele restricții de acces pentru vehiculele cu emisii de CO₂. Cu toate acestea, o eventuală taxă de acces nu ar putea deveni pur și simplu o nouă sursă de venit pentru bugetul local. Noul cod menționează că cel puțin 75% din încasările anuale provenite din astfel de tarife trebuie alocate pentru investiții în proiecte de protecție a mediului, în special pentru îmbunătățirea calității aerului. 

Ce zunt zonele cu emisii zero și cele cu emisii scăzute 

O „zona cu emisii zero” este o zonă delimitată în interiorul orașului în care accesul vehiculelor care produc emisii poluante poate fi eliminat, astfel încât traficul rutier să fie asigurat, în principiu, de vehicule fără emisii la țeava de eșapament, cum sunt cele electrice, alături de eventualele categorii exceptate prin regulile locale.  

Pe de cealaltă parte, o „zonă cu emisii scăzute” presupune reguli mai puțin stricte: noul Cod al Urbanismului menționează că administrațiile locale pot limita sau taxa accesul anumitor categorii de autovehicule în funcție de nivelul emisiilor acestora. Astfel, o mașină mai veche sau cu o normă Euro inferioară nu este neapărat interzisă, dar poate ajunge să plătească pentru a intra într-o asemenea zonă, în timp ce vehiculele mai puțin poluante pot avea acces liber.  

Important este că noua lege nu stabilește un prag Euro valabil pentru toate orașele. Fiecare administrație locală va avea posibilitatea de a decide până la 25 august 2027 ce vehicule urmează să fie restricționate, ce norme de poluare vor fi considerate acceptabile, ce taxe se vor aplica în aceste zone și ce excepții vor exista pentru accesul auto în aceste zone. Cu alte cuvinte, un sibian care conduce astăzi un autoturism vechi nu are – pentru moment – nicio restricție nouă de respectat. 

Aproape 40% dintre mașinile din județ au peste 20 de ani 

Datele pentru întreg județul Sibiu arată că la sfârșitul anului 2025 erau înregistrate 182.925 de autoturisme. Peste 66% dintre acestea aveau mai mult de 15 ani, iar aproape 40% depășeau 20 de ani.  Aceste cifre nu pot fi echivalate automat cu numărul mașinilor care ar putea fi vizate de o viitoare zonă cu emisii reduse în municipiul Sibiu.  

Potivit experților consultați de reporterii Tribuna, o mașină veche poate respecta o normă Euro mai ridicată decât un alt autoturism care a fost fabricată câțiva ani mai târziu. Vârsta autoturismului nu este același lucru cu norma de poluare, iar Consiliul Local va trebui să stabilească criteriile pe care mașinile care tranzitează sibiul vor fi obligate să le respecte. 

Mașina personală, principalul mijloc de transport pentru 37,55% dintre sibieni 

Pe de altă parte, Sibiul are deja o problemă pe care propriul Plan de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) o identifică foarte clar: dependența de autoturism. În cercetarea sociologică realizată pentru elaborarea acestui plan, 37,55% dintre sibienii intervievațiau declarat că folosesc autoturismul personal ca principal mijloc de transport. 

În același document, sibienii au indicat drept principala problemă de mobilitate ale orașului chiar traficul auto ridicat, fiind indicat de 32% dintre respondenți ca cea mai frecventă problemă menționată. Lipsa sau eficiența redusă a parcărilor se plasează pe locul următor, cu 14% dintre răspunsuri, iar ineficiența transportului public și lipsa alternativelor de transport au fost indicate de câte 12%. 

Totodată, PMUD-ul Sibiului estimează că, în scenariul în care nu sunt implementate măsuri suplimentare de reducere a traficului auto, numărul de kilometri parcurși anual de vehicule în rețeaua municipală ar crește de la 139,1 milioane, la 250,9 milioane până în 2030. Dacă acțiunile pe care Primăria din Sibiu și le-a propus vor fi implementate, se estimează că totalul kilometrilor pe care sibienii îi vor parcurge în 2030 se poate reduce la 220,8 milioane de kilometri. 

Traficul este principala sursă de NO₂, în Sibiu 

Discuția despre eventualele restricții auto impuse de Codul de Urbanism nu privește doar decongestionarea traficului auto din interiorul orașelor. Documentele oficiale ale Primăriei din Sibiu indică traficul rutier drept principala sursă a emisiilor de dioxid de azot – NO₂ în interiorul orașului, însă Raportul de Mediu emis pentru actualizarea PUG-ului din 2026 arată că valorile medii anuale de NO₂ înregistrate în stațiile din Municipiul Sibiu au fost sub limita legală stabilită în 2024. 

Asta înseamnă că Sibiul nu se află în situația în care o depășire permanentă a limitelor de poluare ar obliga administrația să interzică mașinile vechi. O eventuală zonă cu emisii reduse ar fi, mai degrabă, un instrument prin care orașul ar trebui să prevină creșterea traficului și să reducă expunerea cetățenilor la poluanții proveniți din trafic. 

Sibiul a investit deja în alternativa la mașină 

Este, totuși, important de menționat că Municipiul Sibiu nu pornește de la zero în privința transportului alternativ. Prin proiectele finanțate din PNRR, Sibiul a investit în ultimii ani peste 150 de milioane de lei în proiecte de mobilitate inteligentă. Banii au mers inclusiv către 36 de autobuze electrice, stații de încărcare a automobilelor electrice și 110 afișaje digitale în stațiile Tursib.   

În august 2026 a fost anunțată și finalizarea sistemului inteligent de transport urban cu 163 de semafoare pentru autovehicule și pietoni. Proiectul de 6,39 milioane de lei a modernizat semaforizarea pe 18 intersecții și treceri de pietoni de-a lungul axei DN1 – Bulevardul Vasile Milea – Andrei Șaguna – Banatului – Șoseaua Alba Iulia și a introdus monitorizarea în timp real a traficului și prioritizarea autobuzelor în intersecții.  

O regulă nouă pentru o problemă veche 

Sibiul are deja experiență și în limitarea accesului auto în zona istorică. Regulamentele municipale prevăd restricții de circulație în centrul istoric, iar Planul de Mobilitate Urbană Durabilă sau noul Plan Urbanistic General al orașului prevede reorganizarea unor străzi și piețe în favoarea pietonilor, eliminarea unor parcări de la stradă și extinderea zonelor în care pietonii au prioritate. 

Noua legislație aduce însă o diferență importantă. Criteriul poate deveni nu doar zona în care circulă mașina, ci și nivelul emisiilor acesteia. Legea nu spune dacă în centrul orașului va putea intra un automobil Euro 3, Euro 4 sau doar Euro 6, și nici cât ar putea costa accesul unei mașini poluante. Acestea sunt deciziile care vor trebui luate la nivel local, iar consilierii locali au 12 luni pentru a decide cât spațiu mai poate ocupa mașina personală a fiecăruia și cât va costa, pentru cei cu autoturismele cele mai poluante, dreptul de a intra cu ele în anumite zone ale Sibiului.