Sforăitul poate ascunde o boală gravă. Medicii sibieni avertizează asupra riscurilor apneei în somn

Sforăitul puternic, pauzele de respirație din timpul somnului sau oboseala persistentă nu trebuie ignorate, avertizează medicii Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu. Aceste simptome pot indica Sindromul de Apnee Obstructivă în Somn (SASO), o afecțiune frecventă, dar insuficient diagnosticată, care crește riscul de hipertensiune arterială, infarct miocardic, accident vascular cerebral, diabet zaharat și alte boli grave.

Potrivit specialiștilor, sindromul se manifestă prin opriri repetate ale respirației în timpul somnului, ceea ce determină scăderea nivelului de oxigen din sânge și împiedică organismul să beneficieze de un somn odihnitor. În timp, aceste episoade afectează sistemul cardiovascular, metabolismul și funcționarea altor organe.

Diagnosticul timpuriu poate preveni complicațiile

Dr. Elena Scridon, medic primar pneumologie, subliniază că simptomele sunt adesea ignorate ani la rând.

„Foarte mulți pacienți ajung la medic după ce au dezvoltat deja una sau mai multe complicații. De cele mai multe ori spun că sforăie de ani de zile, că se trezesc obosiți sau că adorm involuntar în timpul zilei, însă nu au considerat că acestea sunt semnele unei boli. Sindromul de Apnee Obstructivă în Somn nu afectează doar calitatea somnului, ci întregul organism. Cu cât diagnosticul este stabilit mai devreme, cu atât putem preveni apariția unor afecțiuni cardiovasculare și metabolice severe și putem îmbunătăți semnificativ calitatea vieții pacientului.”

Impactul asupra sistemului cardiovascular

Potrivit dr. Oana Mețiu, medic pneumologie, lipsa oxigenării repetate din timpul nopții produce efecte importante asupra inimii și vaselor de sânge.

„Sindromul de apnee obstructivă în somn are efecte importante asupra sistemului cardiovascular. Hipoxia intermitentă, modificările presiunii intratoracice și activarea repetată a sistemului nervos autonom determină creșteri tranzitorii ale tensiunii arteriale și ale frecvenței cardiace. În timp, aceste modificări favorizează remodelarea cardiovasculară și cresc riscul de hipertensiune arterială, aritmii, boală coronariană, insuficiență cardiacă și accident vascular cerebral. Diagnosticul și tratamentul precoce pot reduce acest risc și îmbunătăți prognosticul cardiovascular”.

Somnul influențează întregul metabolism

Dr. Iulia Oaida, medic specialist pneumologie, explică faptul că efectele bolii nu se limitează la sistemul respirator.

„Legătura dintre apneea obstructivă în somn și tulburările metabolice este susținută astăzi de date solide din literatura medicală. Studiile arată că prevalența diabetului zaharat de tip 2 este de aproximativ 30% în rândul pacienților cu apnee de somn, comparativ cu sub 19% la persoanele fără acest sindrom, iar în populația obeză cu diabet de tip 2, aproape unul din trei pacienți are și sindrom de apnee în somn asociat. Mecanismul este bine documentat: rezistența la insulină este semnificativ mai frecventă la pacienții cu apnee severă, iar hipoxia intermitentă nocturnă alterează direct metabolismul glucozei, independent de greutatea corporală. Această relație este, de altfel, bidirecțională — diabetul zaharat poate agrava, la rândul său, tabloul apneei în somn. De aceea, în practica clinică, screeningul pentru apnee ar trebui inclus sistematic în evaluarea pacienților cu diabet zaharat de tip 2 sau sindrom metabolic, iar tratamentul apneei contribuie, alături de terapia specifică, la un control mai bun al glicemiei.”

Somnolența excesivă poate pune viața în pericol

Dr. Monica Sudrijan, medic pneumolog al Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu, atrage atenția asupra consecințelor pe care le are boala asupra activităților cotidiene.

„Mulți pacienți se obișnuiesc cu oboseala permanentă și consideră că este normal să se trezească epuizați. În realitate, somnolența excesivă din timpul zilei reprezintă unul dintre cele mai importante semnale de alarmă și poate avea consecințe dramatice. Persoanele cu apnee obstructivă în somn netratată prezintă un risc mult mai mare de accidente rutiere și de muncă, deoarece capacitatea de concentrare și timpul de reacție sunt afectate. Din acest motiv, diagnosticul și tratamentul nu înseamnă doar un somn mai bun, ci și o măsură importantă de siguranță pentru pacient și pentru cei din jur.”

Tratamentul schimbă evoluția bolii și reduce riscul complicațiilor

Dr. Ioan Drăghilă, medic primar pneumologie, subliniază că Sindromul de Apnee Obstructivă în Somn este una dintre afecțiunile cronice pentru care tratamentul poate produce beneficii rapide și semnificative.

„Vestea bună este că sindromul de apnee obstructivă în somn poate fi tratat eficient, iar beneficiile apar adesea încă din primele săptămâni de terapie. Pacienții observă că dorm mai bine, nu mai sunt atât de obosiți în timpul zilei și își recapătă capacitatea de concentrare. Pe termen lung însă, cel mai important beneficiu este reducerea riscului de complicații cardiovasculare și metabolice. Studiile arată că tratamentul corect poate contribui la controlul tensiunii arteriale, la reducerea riscului de accidente vasculare cerebrale și de evenimente cardiace, precum și la îmbunătățirea controlului diabetului zaharat la pacienții care suferă de această afecțiune. De aceea, îi încurajăm pe toți cei care prezintă simptome sugestive să nu amâne evaluarea de specialitate.”

Specialiștii Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu recomandă persoanelor care sforăie frecvent, prezintă pauze respiratorii observate de partener, se trezesc cu senzația de sufocare, au cefalee matinală, somnolență excesivă sau oboseală persistentă să solicite un consult de specialitate.

În cadrul Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu, unitate sanitară aflată sub autoritatea Consiliului Județean Sibiu, pacienții beneficiază de evaluare clinică și investigații specifice pentru diagnosticul Sindromului de Apnee Obstructivă în Somn, precum și de recomandări terapeutice personalizate.

Medicii reamintesc că apneea obstructivă în somn este o afecțiune tratabilă, iar intervenția precoce poate reduce semnificativ riscul apariției complicațiilor cardiovasculare, metabolice și neurologice, contribuind la creșterea speranței și calității vieții.