Primăria Sibiu răspunde criticilor privind modernizarea Parcului Sub Arini: „Suprafața verde crește cu peste 8.000 de metri pătrați”. Contestatarii cer oprirea proiectului

Modernizarea Parcului Sub Arini, aprobată de consilierii locali din Primăria Sibiu la începutul acestui an continuă să împartă opiniile locuitorilor din Sibiu în două tabere greu de conciliat. În timp ce Primăria susține că proiectul va extinde suprafața verde, nu presupune tăieri de arbori sănătoși și păstrează caracterul istoric al parcului, mai mulți cetățeni au cerut joi, în ședința Consiliului Local, suspendarea lucrărilor și refacerea proiectului, pe care îl consideră prea invaziv pentru unul dintre cele mai valoroase spații verzi ale orașului.

Înainte de încheierea ședinței ordinare din această lună a Consiliului Local al Municipiului Sibiu, mai mulți sibieni au ținut să ia cuvântul în ședință pentru a-și exprima nemulțumirile față de proiectul de modernizare. În paralel, chiar astăzi, Direcția de Dezvoltare din cadrul Primăriei a transmis consilierilor locali o informare de șase pagini în care răspunde punctual criticilor formulate în cadrul procedurii de evaluare de mediu și susține că o parte dintre acuzațiile aduse proiectului sunt „factual incorecte”, „neîntemeiate” sau chiar „false”.

„Sub Arini este un loc viu, un plămân al orașului”

Unul dintre cei care au intervenit în fața consilierilor a fost Adrian Marian Chirciu, care a criticat modul în care proiectul a fost pregătit și a cerut renunțarea la actuala variantă.

„Am lucrat în Primărie și am văzut ce înseamnă asta. Există Sibiu și există sibieni. Orașul nu este pur și simplu o planșetă pe care se rulează niște bani, în continuă schimbare, prin șantiere continue. Sub Arini este un loc viu, un plămân al orașului. Parcul este o moștenire și nu ar trebui transformat, ci lăsat în rânduiala naturală”, a spus acesta.

Chirciu a susținut că proiectul „a avut un parcurs dubios”, desfășurat pe o perioadă lungă și insuficient de transparentă, afirmând că multe informații au ajuns la public mai degrabă prin intermediul presei decât pe canale oficiale.

Arhitect: „Parcul are nevoie doar de îngrijire”

Și arhitectul Gabriel Roșca a cerut suspendarea începerii lucrărilor și reconsiderarea proiectului. Acesta a descris Parcul Sub Arini drept unul dintre cele mai valoroase elemente de identitate ale orașului.

„Dacă aș spune cuiva ce este interesant în Sibiu, pe lângă centrul istoric, aș spune Pădurea Dumbrava și acest parc care intră în oraș. Valoarea de pădure urbană ar trebui păstrată și să ne ghideze către orice proiect care vizează această zonă. Este o bucată de natură pe care foarte mulți sibieni și-o doresc păstrată cu caracterul său de parc istoric”, a declarat Roșca.

Arhitectul consideră că proiectul propus de Municipalitatea din Sibiu se înscrie într-o tendință de „mobilare” excesivă a parcurilor și că noile facilități de arement ar trebui dezvoltate în alte zone ale municipiului.

După intervențiile celor doi, primarul Astrid Fodor i-a solicitat arhitectului Gabriel Roșca să precizeze concret care sunt elementele proiectului pe care le consideră problematice, însă replicile acestuia au fost considerate prea evazive de către edil, care l-a invitat pe directorul Direcției Generale Dezvoltare și Digitalizare din cadrul Primăriei Sibiu, Emanuel Lazăr, să prezinte argumentele administrației locale. Practic, aceleași cuprinse în informarea transmisă consilierilor locali înaintea ședinței.

Primăria: „Nu betonăm parcul. Suprafața sigilată scade”

Emanuel Lazăr a respins afirmațiile potrivit cărora Parcul Sub Arini ar urma să fie „betonat”, precizând că Primăria a întocmit o documentație tehnică pentru acest proiect care prevede folosirea unor materiale compatibile cu caracterul natural al parcului, precum piatră naturală, pietriș, pământ, mulci și scoarță de copaci.

Mai mult, directorul Direcției de Dezvoltare a reiterat faptul că suprafața verde a Parcului Sub Arini va crește cu peste 8.000 de metri pătrați, iar zonele asfaltate vor fi refăcute cu un asfalt special, de culoare ocru-maro, care reduce efectul temperaturilor ridicate. Totodată, acesta a subliniat faptul că în piațetele Mihai Eminescu și Rosariu vor fi utilizate pavaje permeabile din piatră naturală, iar amfiteatrul propus –unul dintre elementele contestate – va avea doar 38 de metri pătrați și va fi destinat unor activități educative și culturale de mici dimensiuni și că acesta va fi integrat discret în peisajul cu caracter istoric al parcului.

Primăria: nu vor fi tăiați arbori sănătoși

Pe de altă parte, Astrid Fodor a argumentat în favoarea proiectului aprobat de renovare a parcului susținând că proiectul nu urmărește eliminarea arborilor sănătoși și că arborii propuși inițial pentru extragere erau deja uscați sau într-o stare fitosanitară care impunea îndepărtarea lor. Potivit edilului, proiectul prevede plantarea a 350 de arbori noi, 2.500 de arbuști, 16.500 de plante perene și însămânțarea cu pajiști multiflorale a aproape 1,9 hectare de teren.

De ce va exista un iaz și elemente moderne în parc

Referitor la  criticile privind amenajarea unui iaz în zona pârâului Trinkbach, Lazăr a declarat că acesta nu reprezintă o artificializare a parcului, ci o amenajare peisagistică menită să contribuie la biodiversitate și la refacerea unei zone degradate. Directorul din Primărie a comparat investiția cu lacurile Dumbrava, care, deși nu sunt complet naturale, au devenit în timp habitate pentru numeroase specii de plante și animale, dar și că ajută la regularizarea unor cursuri de apă.

În ceea ce privește portalul „instagramabil”, aleea senzorială, coridorul cromatic sau rețeaua WiFi, Lazăr susține că astfel de elemente există în numeroase parcuri europene și pot aduce un plus de atractivitate fără a afecta caracterul istoric al Parcului Sub Arini.

Investiție finanțată din fonduri europene

Emanuel Lazăr a mai menționat că proiectul este finanțat prin Programul Regiunea Centru 2021-2027 și că a trecut prin toate etapele de evaluare privind impactul asupra mediului, inclusiv analiza principiului european „Do No Significant Harm” (DNSH), studiile dendrologice și cele privind biodiversitatea.

Totodată, în concluzia documentului transmis consilierilor locali, administrația apreciază că patru dintre cele șapte obiecții formulate împotriva proiectului sunt „factual incorecte”, iar celelalte trei reprezintă opinii subiective privind comunicarea și aspectele estetice.

Primăria susține că principalul argument pentru implementarea investiției este starea actuală a infrastructurii, care face ca Parcul Sub Arini să fie greu accesibil persoanelor cu mobilitate redusă, vârstnicilor, părinților cu cărucioare și copiilor mici. „Remedierea acestei situații este o obligație legală și morală, nu un lux”, se arată în documentul prezentat consilierilor locali.