Cum va arăta Sibiul în 2036? Pariurile Primăriei și transformările din noul Plan Urbanistic General

 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 

Tren metropolitan, piste de biciclete care vor lega toate cartierele mari, foste fabrici transformate în noi zone urbane și o centură verde care să înconjoare orașul. Acestea sunt doar câteva dintre transformările prevăzute în noul Plan Urbanistic General al Sibiului, documentul care va stabili direcția de dezvoltare a municipiului până în 2036 și care încearcă să răspundă uneia dintre cele mai importante întrebări pentru viitorul orașului: cum poate continua să crească Sibiul, fără să își piardă patrimoniul, spațiile verzi și calitatea vieții care l-au făcut atractiv?

Citit cap-coadă, noul PUG vorbește despre un Sibiu care își propune ca în următorii zece ani să își corecteze propriile excese de dezvoltare anterioară și să găsească un nou echilibru între construcții, mobilitate urbană, natură și patrimoniu existent.

Un oraș care încearcă să repare problemele ignorate ale ultimilor 20 de ani

În spatele sutelor de pagini de reglementări se află câteva probleme majore, pe care autorii documentației încearcă să le rezolve cu precădere. Astfel, pentru Primăria din Sibiu, primează temperarea presiunii pe care o generează dezvoltarea urbană. În ultimii douăzeci de ani, municipiul și localitățile din jur au crescut într-un ritm fără precedent. Cartiere noi au apărut la periferie, terenuri agricole au fost transformate în zone construibile, iar localitățile din jurul Municipiului Sibiu au devenit, în multe cazuri, extensii rezidențiale sau „cartiere dormitor” ale Sibiului.

Fenomenul este vizibil mai ales în Șelimbăr, în zona Cartierului Arhitecților, în Cristian sau în Șura Mică, acolo unde dezvoltarea locuirii a fost mai rapidă decât dezvoltarea infrastructurii publice. Noul PUG pornește de la ideea că Sibiul nu mai poate fi privit separat de această zonă periurbană, ci ca nucleu al unei structuri metropolitane, aflate într-o continuă expansiune. Documentul vorbește explicit despre necesitatea unei noi abordări pentru teritoriile din jurul orașului și despre integrarea lor în procesul de planificare urbană.

A doua mare problemă pe care noul PUG își propune să o rezolve este traficul. Dezvoltarea accelerată a locuirii în zona metropolitană a generat o dependență a cetățenilor tot mai mare de automobil. Rezultatul este vizibil zilnic pe Șoseaua Alba Iulia, Calea Dumbrăvii, Calea Cisnădiei, Bulevardul Vasile Milea sau în zona Pieței Unirii.

În plus, documentul reliefează și problema consumului necontrolat de teren. În numeroase capitole, autorii noului PUG insistă asupra necesității utilizării mai eficiente a terenurilor deja urbanizate și asupra limitării presiunii exercitate asupra terenurilor agricole și a peisajului natural.

Sibiul nu mai este doar Sibiu

Cea mai importantă schimbare de perspectivă pe care o aduce noul PUG este faptul că orașul Sibiu nu mai este privit ca un teritoriu administrativ izolat între limitele sale cadastrale și că dezvoltarea orașului a depășit de mult granițele Municipiului. Pentru zeci de mii de cetățeni, locuințele, locurile de muncă, școlile și serviciile publice funcționează deja la scară metropolitană, chiar dacă infrastructura și planificarea urbană nu au reușit să țină pasul cu această evoluție.

Documentul vorbește explicit despre necesitatea coordonării dezvoltării cu localitățile din prima coroană periurbană și despre integrarea transportului public și a sistemelor de mobilitate la nivel metropolitan. Din această perspectivă, trenul metropolitan și extinderea transportului public către nordul Șelimbărului, Gușterița sau Cartierul Arhitecților nu sunt simple proiecte de infrastructură, ci instrumente prin care Sibiul încearcă să gestioneze o realitate care deja există și funcționează. În viziunea noului PUG, Sibiul anului 2036 funcționează ca un organism urban extins, conectat prin infrastructură, servicii și spații publice.

Mașinile vor pierde constant din teren

Poate cea mai vizibilă transformare propusă de noul PUG privește mobilitatea. Dacă până acum aproape toate proiectele majore de trafic au urmărit fluidizarea circulației automobilelor, noua documentație încearcă să schimbe raportul dintre mașini, transport public, biciclete și pietoni.

În document apare explicit propunerea de dezvoltare a unui tren metropolitan care să deservească zona extinsă a Municipiului Sibiu, dar și realizarea unor terminale intermodale în zona Gării, în Turnișor și în Ștrand, care să le permită oamenilor să schimbe mai ușor mijloacele de transport și să nu mai fie obligați să folosească automobilul pentru fiecare deplasare în oraș. Tot în această logică este prevăzută extinderea transportului public spre Gușterița, nordul Șelimbărului și Cartierul Arhitecților.

Bulevardul Victoriei, din arteră rutieră în promenadă

Bulevardul Victoriei este imaginat ca o adevărată promenadă urbană. Documentația prevede amenajarea unei piste de biciclete în dublu sens, reducerea spațiului carosabil, lărgirea trotuarelor și introducerea unor noi aliniamente verzi. Dacă proiectul va fi implementat, una dintre cele mai circulate artere ale orașului ar putea deveni principala legătură pietonală dintre Piața Unirii și Parcul Sub Arini. În aceeași logică sunt prevăzute noi conexiuni velo între Parcul Sub Arini, Școala de Înot, Zaharia Boiu și zona căminelor studențești de pe Victoriei.

Transformări importante sunt propuse și în cartierul Iosefin, unde proiectul de mobilitate durabilă Cârlova – Transilvaniei – Dealului urmărește revitalizarea unuia dintre cele mai valoroase cartiere istorice ale orașului prin reducerea spațiului dedicat mașinilor și crearea unor noi trasee pietonale și de promenadă.

O rețea de biciclete care să lege cartierele

Noul PUG dezvoltă semnificativ și rețeaua de piste pentru biciclete. Malurile Cibinului devin unul dintre principalele axe ale acestei rețele. Regulamentul prevede ramificații ale pistei existente spre strada Turnului, strada Târgului, Orașul de Jos și Terezian. În unele zone, locurile de parcare existente ar urma să fie reduse pentru a face loc infrastructurii velo.

Un alt proiect important este coridorul Turnișor – Piața Cibin, care ar traversa întreg cartierul Turnișor și ar lega zona Zăvoi de centrul orașului printr-o infrastructură dedicată bicicliștilor și pietonilor. În centrul istoric apare conceptul „Culoarul Orașului de Jos”, care presupune reorganizarea parcărilor de pe străzi precum Ocnei și recuperarea spațiului public pentru deplasările nemotorizate. Practic, autorii documentului încearcă să creeze pentru prima dată o rețea coerentă de mobilitate alternativă care să lege cartierele între ele și nu doar segmente izolate de piste.

Legătura dintre Gară și centrul istoric

O altă schimbare importantă privește relația dintre Gară și centrul orașului. PUG-ul prevede extinderea zonei pietonale prin transformarea străzilor Avram Iancu și General Magheru în străzi cu caracter predominant pietonal. Scopul este crearea unui traseu continuu între gară și centrul istoric, într-un proiect care este deja în curs de implementare. Pentru un oraș care primește anual sute de mii de turiști, această intervenție ar putea schimba fundamental prima impresie pe care o au vizitatorii la sosirea în Sibiu.

Pasaje, coridoare și parcări mari

Deși accentul este pus pe mobilitatea alternativă, documentul nu renunță la marile proiecte rutiere. Printre investițiile menționate se află pasajul rutier subteran dintre Piața Unirii și Șoseaua Alba Iulia, care ar urma să preia traficul de tranzit și să permită amenajarea la suprafață a unor spații mai prietenoase pentru pietoni, bicicliști și transportul public.

În paralel, sunt propuse parcări de mare capacitate în proximitatea centrului, inclusiv în zona Pieței Cibin sau a Gării mari, astfel încât reducerea traficului din centru să nu fie transferată în cartierele istorice.

Viitorul Sibiului s-ar putea construi pe terenurile fostelor fabrici

Totodată, documentul menționează că, în ultimele trei decenii, o parte dintre marile platforme industriale ale Sibiului și-au pierdut rolul economic pe care îl aveau în perioada comunistă. Unele au fost parțial reconvertite, altele au fost fragmentate și ocupate de activități comerciale sau logistice, iar unele au rămas ani la rând spații prea puțin utilizate în interiorul orașului.

Noul Plan Urbanistic General privește însă aceste suprafețe într-un mod complet diferit. În loc să fie considerate simple relicve ale trecutului industrial, ele sunt tratate ca unele dintre cele mai importante rezerve de dezvoltare urbană ale Municipiului Sibiu. Documentația vorbește explicit despre regenerarea și reconversia peisajelor industriale și identifică aceste zone drept teritorii cu potențial major pentru transformări viitoare. Zonele vizate de schimbări prin acest document sunt cele pe care, în trecut, funcționau fabricile Independența, Libertatea, Balanța, Retezat sau Berăria Trei Stejari.

Schimbarea este importantă deoarece, timp de mulți ani, dezvoltarea orașului s-a realizat în principal prin extinderea construcțiilor către periferii. Au apărut cartiere noi la marginea orașului, iar presiunea asupra terenurilor agricole din jurul Sibiului a crescut constant. Noul PUG încearcă să inverseze parțial această tendință și să mute o parte a presiunii dezvoltării în interiorul orașului, pe terenuri care beneficiază deja de infrastructură și utilități.

În documentele de fundamentare, fostele zone industriale sunt privite ca spații care pot găzdui funcțiuni mult mai diverse decât cele actuale. Nu este vorba doar despre construirea unor blocuri noi. Viziunea propusă urmărește apariția unor zone mixte, în care locuințele, serviciile, comerțul, birourile, activitățile culturale și spațiile publice să funcționeze împreună.

Practic, suprafețe care astăzi sunt percepute drept enclave industriale ar putea deveni în următorii ani cartiere urbane integrate în viața orașului. În plus, autorii documentației insistă asupra ideii că regenerarea urbană trebuie să fie însoțită de crearea unor noi spații verzi și a unor zone de recreere în aceste spații.

Miza este una uriașă. În marile orașe europene, fostele platforme industriale au devenit în ultimele decenii laboratoare de regenerare urbană și au generat unele dintre cele mai spectaculoase transformări urbane. Prin noul PUG, Sibiul își asumă aceeași direcție.

Orașul care se înconjoară cu verde

Poate cea mai ambițioasă idee a noului PUG este crearea unei „Centuri Verde-Galben-Albastre”. Conceptul presupune conectarea pădurii Dumbrava, a Dealului Gușteriței, a văii Cibinului, a terenurilor agricole, a pășunilor și a celorlalte zone naturale într-un sistem coerent de peisaj și spații verzi.

Autorii documentului imaginează dezvoltarea Sibiului prin inele verzi succesive, care pornesc din centrul istoric și se extind către periferii și zona metropolitană. Practic, spațiul verde nu mai este văzut ca o colecție de parcuri separate, ci ca o infrastructură urbană continuă. Totodată, în noul regulament, toate spațiile verzi înscrise în Registrul Spațiilor Verzi își păstrează destinația. Regula apare în mod repetat în document și marchează intenția de a limita transformarea terenurilor verzi în suprafețe construibile. În plus, dezvoltarea viitoare este corelată cu ideea creșterii suprafețelor plantate și cu utilizarea vegetației ca instrument de combatere a efectului de insulă de căldură urbană.

Patrimoniul istoric protejat prin reguli mai stricte

Totodată, noul PUG al Sibiului acordă o atenție deosebită patrimoniului construit. Documentul propune clasarea unor noi clădiri și ansambluri istorice și introduce obligația realizării de studii istorice și arhitecturale pentru intervențiile asupra imobilelor protejate. Demolarea monumentelor istorice și a clădirilor propuse pentru clasare este interzisă.

În plus, pentru toate zonele construite protejate vor trebui elaborate documentații speciale care să stabilească mai detaliat regulile de construire și restaurare. Drept urmare, poate cea mai importantă schimbare este însă una de mentalitate. Dacă vechiul urbanism era preocupat în primul rând de construirea orașului, noul PUG pare preocupat de calitatea vieții din interiorul lui.

Cum ar putea arăta Sibiul în 2036

Dacă prevederile noului Plan Urbanistic General vor fi puse în practică, peste zece ani Sibiul va arăta complet diferit. Va fi un oraș în care centrul istoric este mai puțin dominat de automobile iar malurile Cibinului funcționează ca o coloană vertebrală a mobilității velo. Un oraș în care fostele platforme industriale devin cartiere noi și care este înconjurat de un sistem coerent de spații verzi, fiind totodată conectat mai eficient cu localitățile din jur.

Deocamdată toate aceste transformări există doar în planșe, regulamente și strategii. Dar odată cu aprobarea noului PUG, ele au devenit direcția oficială de dezvoltare a Municipiului. Rămâne să vedem cât din acest document va fi implementat.