Ziua și apelul la 112! Urșii printre noi: radiografia unui pericol permanentizat

📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰

Prezența animalelor sălbatice în apropierea zonelor locuite ale județului Sibiu devine tot mai des motiv de apel la 112. Jandarmeria a transmis redacției Tribuna că autoritățile primesc aproape zilnic sesizări privind apariția animalelor sălbatice, cele mai multe dintre acestea fiind legate de urși. În luna aprilie, spre exemplu, au fost înregistrate 41 de apeluri care vizau prezența animalelor sălbatice, dintre care 27 semnalau urși. În primele trei săptămâni din mai, numărul apelurilor ajunsese la 43, iar 31 dintre acestea vizau prezența urșilor. În județul Sibiu, practic, nu există zi în care să nu fie semnalată prezența ursului.

CIFRELE

Agenția pentru Protecția Mediului confirma în 2025 amploarea fenomenului: pe cele 46 de fonduri cinegetice din județ, populația de urși ajungea la aproximativ 1.313 exemplare, mult peste „nivelul optim” stabilit în urma analizelor privind calitatea habitatului, estimat la doar 187 de exemplare. Sadu (Tocile), Porumbacu de Sus, Racovița și Boița sunt doar câteva dintre localitățile unde prezența urșilor continua sa fie semnalată frecvent.

Tribuna a explicat cauzele care au dus la creșterea numărului de urși și la apariția lor tot mai frecventă în apropierea comunităților. Urșii s-au adaptat rapid la sursele ușoare de hrană: tomberoane nesecurizate, gunoaie abandonate, livezi părăsite sau stâne amplasate necorespunzător. Hrănirea lor în zonele turistice a accentuat și mai mult această apropiere de comunități.

România are astăzi o populație de ursi estimată între 10.419 și aproape 13.000 de exemplare, mult peste nivelul considerat optim de specialiști. Potrivit Ministerului Mediului, numărul este de peste 2,5 ori mai mare decât capacitatea naturală a habitatului. Creșterea populației de urși a fost favorizată atât de statutul de specie protejată, cât și de iernile mai blânde din ultimii ani, care au permis supraviețuirea unui număr mai mare de pui. Însă nu doar numărul mare al urșilor i-a adus mai aproape de oameni.

Populația de urs brun din județul Sibiu a continuat să crească în ultimii ani, ajungând în 2025 la 1.313 exemplare. Comparativ cu anul 2014, când erau înregistrate 512 exemplare, numărul urșilor s-a majorat de peste 2,5 ori.

Conform datelor oficiale ale Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu, în anul 2014 erau înregistrate 512 exemplare de urs pe fondurile cinegetice din județ. Numărul acestora a crescut constant de la un an la altul: 563 de exemplare în 2015, 656 în 2016, 709 în 2017 și 763 în 2018. Tendința ascendentă s-a accentuat după 2019, când au fost raportate 878 de exemplare. În 2020 efectivul a ajuns la 926 de urși, pentru ca în 2021 să depășească pragul de o mie de exemplare, fiind evaluate 1.047 de animale. În 2022 au fost înregistrate 1.100 de exemplare, iar în 2023 numărul a urcat la 1.166.

INCIDENTELE

Iar dacă Sibiul pare să se acomodeze cu ideea prezenței animalelor sălbatice foarte aproape de comunități și chiar cu aparițiile acestora în interiorul localităților, fiind ferit până acum de incidente majore, în restul țării situația devine tot mai gravă.

La Brașov, într-una dintre nopțile de la sfârșitul lunii mai, au fost înregistrate nu mai puțin de 25 de cazuri de prezență a ursului în municipiu. Autoritățile au împușcat atunci un exemplar, al treilea într-o singură lună. Date citate de Agerpres arată că în pădurile aparținând municipiului Brașov trăiesc aproximativ 110 urși, deși numărul considerat optim ar fi de doar 12 exemplare. Marți, 2 iunie, în județul Harghita au fost emise nu mai puțin de patru mesaje RO-ALERT referitoare la prezența ursului.

Pe Transfăgărășan, săptămâna trecută, un turist din Bulgaria a trecut prin momente de panică după ce un urs, în dreptul căruia oprise, i-a spart geamul mașinii și a încercat să îl tragă afară.

„Ursul a încercat să mă scoată din mașină și să mă muște de gât. Atunci am ridicat mâna astfel. Și m-a mușcat de mână” – a povestit Georgi Bijev pentru o televiziune din Bulgaria, citata de Libertatea.

SITUAȚIA ACTUALĂ

Dublarea cotelor de vânatoare pentru ursul brun (cote de prevenție și intervenție) a fost considerată una dintre măsurile necesare pentru reinstalarea siguranței în comunitățile din vecinătatea pădurilor. Nu singura, însă, dar cea mai la îndemână aparent.

Politicienii au inițiat un demers în acest sens, prin modificarea și completarea Legii nr.81/2021 (privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora).

,,Proiectul de lege prevede împușcarea a 859 de urși în scop preventiv în 2026 și 2027, pe baza unei formule stabilite de experți. Astfel, împușcarea pentru controlul populației va fi posibilă în peste 500 de zone de vânătoare în care există urși bruni”, declara viceprim-ministrul Barna Tánczos.

La finalul lunii mai, însă, Președinția României anunța ca Nicușor Dan a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra demersului amintit.

˝ Apreciem că eliminarea urșilor prin aplicarea unor cote fixe de prevenție încalcă Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (…) Nivelul de prevenție concretizat în vânătoare anuală planificată, ar putea fi considerat o măsură disproporționată, dacă nu se demonstrează științific că populația de urs brun este excesiv de numeroasă și că alte soluții de păstrare a echilibrului ecologic și siguranței populației nu sunt suficiente˝ scrie intre multe altele presedintele Romaniei in sesizare.

OPINIA SPECIALISTULUI, DUPĂ UN AN: NU S-A SCHIMBAT NIMIC

Mircea Marginean este biolog la Flora & Fauna, o organizație cu activitate în peste 40 de țări și cea mai veche din lume de conservare a naturii. În urmă cu un an, Mircea Mărginean explica pe larg, pentru cititorii Tribuna, care sunt realitățile din teren și ce soluții ar putea scoate autoritățile dintr-o situație considerată gravă încă de atunci. Contactat din nou de redacție, acesta spune că, în esență, lucrurile nu s-au schimbat. Regulile sunt aceleași – reguli criticate de autoritățile locale, echipele de intervenție și chiar de o parte a societății civile –, singura modificare importantă fiind legată de cota de intervenție, contestată acum de președintele României.

Mircea Mărginean a amintit și exemplul de bune practici de la Băile Tușnad, dar a atras atenția că unele măsuri considerate eficiente, precum montarea gardurilor electrice, pot avea efecte negative dacă sunt extinse pe suprafețe foarte mari. În astfel de situații, circulația naturală a animalelor este blocată, iar urșii pot fi împinși tot mai aproape de comunități.

Potrivit acestuia, gestionarea problemei urșilor rămâne una complexă și necesită mai mult decât eliminarea animalelor prin împușcare. Educația, gestionarea corectă a deșeurilor și măsurile de prevenție sunt la fel de importante. Până când aceste soluții vor fi aplicate coerent, prezența ursului în apropierea comunităților va continua să producă pagube și să pună în pericol vieți omenești.