Și dacă se ambiționează lumea să nu fie la modă?

Da, pe bune. Nu te poate obliga nimeni să te supui unei mode, unui curent, sau altor chestii. Iar dacă te obligă, atunci este cu totul altceva, nu mai vorbim de libertate ci de constrângere.

În mod sigur, multe lucruri pot conviețui fără probleme sau conflicte, indiferent dacă sunt noi sau vechi, asta dacă se dorește. Bun, în general nu se dorește. Este o anumită categorie de indivizi care, probabil obsedați de ideea aia evoluționistă a dispariției totale a ceva în favoarea a altceva.

Mi-a venit ideea asta (cred că) la cumpărături, când am observat că s-a schimbat ordinea caselor. Adică cele unde faci tu pe casierul au fost date mai aproape, iar cele două (din care una funcțională, cealaltă fiind doar pentru urgențe) au fost mutate mai așa, în fund sau în alte locuri unde să nu-ți fie la îndemână să mergi acolo, ci dincoace. Adică un fel de băgare pe gât a unei mode. Nu știu cât de rentabilă e pentru cumpărător, nu îți oferă nicăieri reducere că tu faci treaba casierului, casierul este trambalat ba în depozit, ba la rafturi, de nici nu te poți supăra pe el, ci mai degrabă îți vine să-l compătimești. Nici nu am remarcat o îmbogățire a ofertei, ci dimpotrivă, în ritmul ăsta ajungi la nivelul de alimentară de la finele anilor ’70.

Dar stai că am deviat. Sau nu. Da, este o modă să scanezi singur. Sau să plătești cu telefonul (și să nu confirme plata). Care începe să ți se impună, la modul în care cealaltă metodă, la casier, este marginalizată. Ca să nu mai vorbesc de metoda cash versus card. Da ideea este ca una, normal sau mai ales forțat, să dispară. Asta deși ambele pot trăi în liniște și pace, mulțumind pe toată lumea.

Bun, unii vor să impună prin eliminare. Că așa e moda. Nu înțeleg de ce „solarii” energetici au o pată așa mare pe hidrocentrale, atâta vreme cât ambele (studiile și articolele publicate „dincolo” pot confirma asta) pot lucra în comun spre binele omului, dacă sunt gospodărite cu cap. Idem cu mașinile pe benzină versus cele pe curent. Idem cu spitalele și cu catedralele, care oricum e un subiect umflat artificial și în scopuri propagandistice. Și exemplele pot continua cu tren versus autocar, bicicletă versus mașină, trotinetă versus mers pe jos, locuri de parcare versus spații verzi. Toate exemple care nu ar fi nicio problemă să existe împreună, că nu sărăcești tu dacă accepți că eu am chef de altceva decât tine.

A fi la modă este printre altele și o supunere față de majoritate. Nu ești la modă, râd de tine ăia care sunt în pas cu moda. Ești marginalizat, nu mai ești integrat într-o gașcă unde te simți și tu băgat în seamă pentru că ai nevoie de asta. Dacă nu ești așa, ești contra curentului, nu mai evoluezi, nu mai ești în pas cu lumea bună. În anii ’70 moda la bărbați era să ai o pleată anapoda și perciuni până la bărbie, pantaloni evazați de nu se vedeau pantofii din ei, sacouri cu revere de zici că erau deltaplane. Nu erai la modă, erai neica nimeni, rădeau de tine, nu aveai succes la femei, și restul de dezavantaje ce decurg din asta. Numai că modele s-au schimbat, perciunii au devenit bărbuțe, evazații au devenit blugi rupți, cămășile colorate au devenit cămăși albe și strânse pe corp ca să se vadă că ești lucrat la sală. Era pe vremuri moda să ai biblioteca ta, cu cărțile tale. Acum nu mai e cool, nici nu se mai vând cărțile vechi, nimeni nu mai are nevoie de cărți că există net, inteligență artificială, influenceri și ebooks. Ca să nu mai vorbesc de blugii cu talie joasă versus blugii normali.

Și dacă se ambiționează unii să nu fie la modă? Ce le faci? Ceri eliminarea lor? Le impui moda ta? Tocmai tu care faci paradă de toleranță și incluziune? Hai serios…