Recomandarea săptămânii | Istoricul Vlad Horațiu Miclăuș recomandă volumul „Pe scara din dos a filosofiei” și filmul „Călăuza”

Istoricul sibian Vlad Horațiu Miclăuș, absolvent al programului de master „Istorie, Memorie și Oralitate în secolul XX” din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, răspunde invitației Tribuna de a recomanda o carte și un film. Acesta le propune sibienilor volumul „Pe scara din dos a filosofiei”, scris de Wilhelm Weischedel, respectiv filmul „Călăuza” (1979), capodopera regizorului rus Andrei Tarkovski. Vlad Miclăuș este profesor de istorie la Colegiul Agricol „Daniil Popovici Barcianu” din Sibiu.

O incursiune în culisele marilor filosofi

„V-ați întrebat vreodată cum erau marii filosofi ai lumii atunci când nu scriau cărți groase și complicate? Dincolo de ideile lor geniale, au fost oameni din carne și oase, cu ciudățenii, certuri cu vecinii, iubiri secrete și tabieturi amuzante. Despre această latură ascunsă ne vorbește volumul «Pe scara din dos a filosofiei», scris de Wilhelm Weischedel și publicat la noi de Editura Humanitas. O carte pe care o recomand cu drag tuturor pasionaților de literatură și filosofie. Această lucrare curge firesc și ne învață mai mult despre defectele umane decât despre reușite. Nimeni nu este perfect, nici măcar cei mai de seamă gânditori. În urma lecturii înțelegem mai bine faptul că viețile marilor filosofi au fost pline de greșeli, suferințe, frici și curiozități – exact ceea ce îi făcea să fie umani.”

„Călăuza”, o meditație despre credință, speranță și fragilitatea umană

Istoricul Vlad Horațiu Miclăuș recomandă și un film de impact: „Călăuza” (1979), capodopera regizorului rus Andrei Tarkovski, considerată una dintre cele mai intense călătorii spirituale din cinematografia postbelică:  „Există filme pe care le privești pentru a uita de realitate și filme care te obligă să privești în adâncul sufletului tău. «Călăuza» (1979) reprezintă capodopera regizorului rus Andrei Tarkovski, una dintre cele mai intense călătorii spirituale din cinematografia postbelică. Acțiunea principală se desfășoară într-o țară nenumită, într-o arie misterioasă denumită Zona.

Pentru că accesul este interzis de armată, doi bărbați – un scriitor cinic și un profesor de fizică sceptic – angajează o călăuză, un ghid ilegal care cunoaște capcanele invizibile ale Zonei, pentru a-i conduce la Cameră. Acest film merită urmărit cu atenție, poate chiar de mai multe ori, deoarece aduce în prim-plan tema vanității umane. Nu este un film ușor de digerat, ci mai degrabă unul necesar. Este un ghid despre credință, speranță și fragilitatea umană; un film menit să te provoace să te regăsești în tumultul lumii de azi.”