Triplă însemnătate pentru credincioșii sibieni. Mesajul a doi preoți din Sibiu: „Memoria, credința și recunoștința ne definesc”

Creștinii ortodocși sărbătoresc astăzi Înălțarea Domnului, ziua Sfinților Împărați Constantin și Elena și Ziua Eroilor. Despre semnificația acestei zile au vorbit pentru Tribuna doi preoți sibieni: Alexandru Dădîrlat și Teodor Răduleț.

Alexandru Dădîrlat, preot la Biserica Sfinții Arhangheli – Trei Stejari, spune că această zi este legată de memorie și de oamenii care au avut un rol important în viața noastră și în istoria comunității.

„Marele gânditor roman Marcus Tullius Cicero spunea că «memoria este comoara și păzitorul tuturor lucrurilor», iar Oscar Wilde vorbea despre memorie ca despre «jurnalul pe care îl purtăm cu noi mereu». Memoria este puntea dintre trecut și viitor și rădăcina existenței fiecăruia dintre noi. Ea ne oferă identitate și răspunde la întrebări simple, dar profunde: «Cine ești?» și «Al cui ești?». Eroii trecutului nostru – părinți, strămoși, soldați, oameni de stat, mame și tați jertfitori, preoți și călugări – sunt stâlpii pe care se sprijină această memorie”, spune părintele Alexandru Dădîrlat.

Părintele spune că și sfinții sunt eroi, pentru că au trecut prin multe încercări fără să renunțe la credință. În opinia sa, toți sfinții „au trecut prin arenă” și au avut puterea să meargă mai departe, fiind animați de convingerea că omul poate deveni mai bun și se poate apropia de Dumnezeu. Acesta afirmă că drumul credinței nu este unul ușor, dar nimeni nu îl parcurge singur, pentru că Hristos este cel care „conduce, încurajează și veghează” asupra celor care Îi urmează calea.

Sfinții Împărați Constantin și Elena, „cei întocmai cu apostolii”

„Acum 1700 de ani, într-o lume a antichității târzii în care idealurile ajunseseră nemulțumitoare, în care spirala istoriei vlăguia umanitatea, Sfinții Împărați Constantin și mama sa, Elena, au întrezărit adevăratul ideal, în Iisus Hristos, și au pornit în căutarea lui. Chipuri providențiale pe margine de prăpastie a istoriei, ei au reușit să schimbe cursul Imperiului Roman și să îl branșeze la viața în Hristos. «În acest semn vei învinge», a citit pe cer împăratul Constantin și, într-adevăr, a învins moartea sufletească a imperiului său. Iar mama sa, Elena, a căutat și a găsit, la modul propriu, centrul acestui suflet și cheia care deschide toate înțelesurile: Sfânta Cruce. Pe drept cuvânt sunt numiți cei întocmai cu apostolii”, adaugă preotul sibian.

Părintele Alexandru Dădîrlat spune că sărbătoarea Înălțării Domnului vorbește despre apropierea omului de Dumnezeu și despre iubirea lui Hristos pentru oameni. Preotul explică faptul că Hristos poartă semnele suferinței Sale – ale cuielor, suliței și coroanei de spini – ca semn al iubirii și al jertfei Sale:

„Și, iată, Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacurilor”, amintește părintele din Evanghelia după Matei, subliniind că Înălțarea nu înseamnă despărțire, ci speranță și apropiere de Dumnezeu.

Povestea Catedralei „Sfinții Împărați Constantin și Elena” de pe strada Gheorghe Dima

Pentru părintele Teodor Răduleț, sărbătoarea din 21 mai este una specială și dintr-un motiv personal: slujește la biserica ce poartă hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena.

„Ziua de 21 mai vine anul acesta cu o întreită sărbătoare: Înălţarea Domnului la cer, Ziua Eroilor şi, pentru noi cei de pe Dima, serbarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, ocrotitorii şi hramul catedralei noastre”, spune părintele Teodor Rădulescu.

Preotul amintește că Ziua Eroilor este legată de sărbătoarea Înălțării încă din anii 1999 și 2001, prin hotărâri ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Astfel, în toate bisericile sunt pomeniți eroii români care și-au dat viața pentru credință, libertate și apărarea țării.

,,Pentru noi cei de pe strada Gheorghe Dima, această zi de 21 mai ne aduce, pe lângă cele două sărbători amintite şi bucuria pomenirii ocrotitorilor catedralei noastre, Sfinţii de Dumnezeu încununaţi şi întocmai cu Apostolii, Împăratul Constantin şi maica sa Elena. După evenimentele din 1989 ni s-a oferit posibilitatea împlinirii visului şi dorinţei înaintaşilor noştri de a construi în Piaţa Prahovei din Sibiu o măreaţă catedrală. Al doilea război mondial şi anii trecutului regim ateu, nu au făcut posibil acest lucru, însă îndată după 1989, dorinţa credincioşilor noştri de a avea o biserică a lor, în cartier, aproape de ei, s-a concretizat prin obţinerea de către parohul lor de atunci, Părintele Aurel Răduleţ, a terenului destinat pentru zidirea unei biserici în Piaţa Prahovei. A fost ales hramul viitoarei catedrale, Sfinţii Împătaţi Constantin şi Elena, întru amintirea evenimentelor din decembrie 1989, care au redat libertatea românilor, aidoma libertăţii de credinţă dată creştinilor de către Împăratul Constantin cel Mare şi întru amintirea fiicei Părintelui Aurel, pe nume Elena, decedate în martie 1989”, povestește părintele Teodor.

Lucrările la Catedrala „Sfinții Împărați Constantin și Elena” au început în anul 1990, prin punerea pietrei de temelie chiar în ziua hramului, 21 mai, cu binecuvântarea Mitropolitului Antonie Plămădeală. Prima Sfântă Liturghie a fost oficiată în aer liber, în Duminica Floriilor din același an, iar ulterior slujbele au fost ținute într-o capelă amenajată pe strada Anton Pann și apoi în demisolul catedralei de pe Dima.

Preotul amintește că, din anul 2006, slujbele se țin în actuala catedrală, care astăzi are interiorul pictat integral în frescă: „Ziua de 21 mai 2007 rămâne un moment important pentru noi, atunci când au fost puse Sfinte Moaște în Sfânta Masă din altar, în cadrul slujbei de zidire a altarului. Lucrările la catedrala de pe Dima au continuat în toți acești ani cu sprijinul și jertfelnicia credincioșilor”.

Acesta spune că, din anul 2008, odată cu primirea statutului de Catedrală Episcopală, credincioșii s-au bucurat de numeroase slujbe arhierești și evenimente importante pentru comunitate.