📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰
Noul Plan Urbanistic General al Sibiului, document esențial pentru viitorul dezvoltării orașului, se află într-un blocaj administrativ de la finalul anului trecut, după ce Ministerul Culturii, prin Secțiunea de Urbanism și Zone Protejate a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, a cerut o serie amplă de modificări, completări și clarificări, înainte de emiterea avizului necesar aprobării finale.
Adresele oficiale consultate de Tribuna arată că documentația trimisă de Primăria Sibiu către aprobare nu a primit nici de data aceasta aviz final din partea forului decident, ci doar o rezoluție de tip „avizare favorabilă după modificarea sau completarea documentației”, ceea ce a obligat elaboratorii noului PUG să refacă părți consistente ale proiectului și să retransmită dosarul, la începutul lunii trecute, pentru a treia oară către aprobare.
Actualizarea PUG-ului municipiului Sibiu și a Regulamentului Local de Urbanism se află, în prezent, în etapa a treia a proiectului, cea de avizare. Beneficiarul este Municipiul Sibiu, iar documentația este elaborată de asocierea formată din Daedalus Project SRL, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” și Intergraph Computer Services SRL. Surse din interiorul Primăriei Sibiu au confirmat pentru redacția Tribuna că elaborarea noului PUG, document contractat inițial la peste 5 milioane de lei și ulterior inclus la finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență, face parte din proiectele pentru care municipalitatea a solicitat fonduri europene. Potrivit acelorași informații, dacă documentația nu este finalizată și închisă procedural până la începutul lunii iunie, Primăria riscă să piardă această finanțare, iar costurile asociate actualizării PUG-lui ar urma să fie suportate din bugetul local.
Verdictul Comisiei Monumentelor: nici respins, dar nici aprobat
Potrivit adresei oficiale transmise către Primăria Sibiu, documentația a fost analizată de Secțiunea de Urbanism și Zone Protejate a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice în ședința din 19 februarie 2026, după ce a primit aviz negativ la prima socilitare, la finalul anului trecut. După ce reprezentanții asocierii au considerat că au armonizat cerințele Comisiei Naționale cu socilitările Primăriei Sibiu și au cerut din nou avizarea priectului, concluzia specialiștilor a fost una intermediară: proiectul Noului PUG Sibiu poate merge mai departe, dar doar după o altă serie de modificări, clarificări și completări.
Ministerul Culturii a precizat explicit, prin adresa oficială către Primăria Sibiu că toate solicitările sunt „obligatoriu de efectuat de către elaborator înainte de decizia de avizare / respingere”, ceea ce arată că fără corectarea documentației nu putea exista aviz final.
Ulterior, într-o adresă de înaintare semnată de reprezentantul asocierii de proiectare, elaboratorii confirmă că au revizuit documentația, au actualizat Studiul Istoric General și Studiul Arheologic și au implementat modificările considerate necesare pentru emiterea avizului, pentru o a treia încercare de a obține avizul favorabil, necesar noului PUG Sibiu.
Protejarea patrimoniului construit: ministerul a cerut o nouă analiză critică
Documentele oficiale emise de Ministerul Culturii arată că unul dintre cele mai sensibile capitole a fost Studiul Istoric de la baza documentației. Comisia care a analizat cererea Primăriei din Sibiu a cerut completarea propunerilor de clasare pentru clădiri valoroase, inclusiv prin preluarea integrală sau parțială a imobilelor cuprinse deja în Anexa nr. 5 a regulamentului actual.
Mai mult, s-a solicitat o analiză critică a evoluției fondului construit și a elementelor de patrimoniu valoros din municipiu, inclusiv din stațiunea Păltiniș, dar și a zonelor construite protejate deja identificate în PUG-ul aflat în vigoare. Potrivit specialiștilor, această observație sugerează că ministerul avizator a considerat insuficientă sau incompletă evaluarea patrimoniului urban prezentată inițial.
Parcul Sub Arini, Pădurea Dumbrava și Parcul Cetății, tratate ca peisaj istoric
Documentele mai arată că ministerul a cerut analizarea posibilității de clasare sau protejare suplimentară a unor spații plantate, cu caracter istoric. Sunt menționate explicit parcurile și cimitirele istorice, dar și zone precum Parcul Sub Arini, Pădurea Dumbrava, Parcul Cetății și spațiul verde de-a lungul bulevardului Corneliu Coposu, din centrul Sibiului. Practic, Ministerul Culturii a cerut ca noul PUG să nu trateze aceste zone doar ca terenuri verzi sau de agrement, ci ca elemente de peisaj istoric urban, cu regim de protecție adecvat.
Construcțiile noi din zone protejate, condiționate de PUZ-uri speciale
Un alt capitol major reliefat de specialiștii Ministerului Culturii privește Regulamentul Local de Urbanism. Comisia avizatoare a cerut clarificarea condițiilor în care pot fi ridicate clădiri noi în zonele construite protejate. Potrivit documentului, construcțiile noi ar urma să fie permise numai după elaborarea unor PUZCP – Planuri Urbanistice Zonale pentru Zone Construite Protejate – bazate pe studii istorice de fundamentare, întocmite pentru zone relevante urbanistic. În plus, s-a cerut ca dezvoltările viitoare în aceste zone să fie condiționate de eliminarea corpurilor de clădire identificate drept „parazitare”. Concret, această observație are impact direct asupra investițiilor viitoare din zonele istorice ale orașului, unde noul PUG ar trebui să introducă criterii de filtrare a proiectelor mai stricte decât cele actuale.
Regim tranzitoriu pentru clădirile propuse spre clasare
Potrivit aceluiași document oficial, Ministerul Culturii a mai solicitat Primăriei din Sibiu instituirea unui regim tranzitoriu de protecție pentru imobilele propuse spre clasare. Până la finalizarea procedurilor oficiale, acestor clădiri ar urma să li se aplice regimul de „construcție cu valoare istorică sau arhitecturală deosebită”, conform Legii 50/1991. Cu alte cuvinte, clădirile identificate ca valoroase ar beneficia de protecție înainte de clasarea formală, tocmai pentru a preveni demolări sau intervenții ireversibile.
Zona Independența și patrimoniul industrial
În observațiile formulate de Secțiunea de Urbanism a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice apare menționată zona Independența, unul dintre cele mai importante foste ansambluri industriale ale orașului. Ministerul a solicitat enumerarea clară a tuturor corpurilor clasate din ansamblul protejat cu cod LMI SB-II-a-B-21085 (Complexul Independența, din spatele actualului sediu al Judecătoriei Sibiu), semn că documentația transmisă inițial nu trata suficient de riguros acest tip de patrimoniu.
Totodată, a fost solicitată clarificarea regimului de protecție pentru depoul de locomotive și remiza de locomotive, elemente rare de patrimoniu tehnic și feroviar. Ministerul a cerut clarificarea statutului fiecărei clădiri, cu precizarea expresă a imobilului deja clasat și a celui propus spre clasare.
Este un detaliu major, pentru că, potrivit specialiștilor, zona feroviară a Sibiului are potențial uriaș de reconversie urbană în viitor, iar modul în care aceste clădiri sunt protejate poate influența proiecte imobiliare, culturale sau de regenerare urbană.
Reguli stricte pentru panouri fotovoltaice în zone istorice
Într-un alt set de recomandări, Institutul Național al Patrimoniului a transmis că panourile fotovoltaice sau solare nu ar trebui amplasate pe acoperișuri și fațade vizibile din spațiul public sau din culoare de covizibilitate importante. Pentru Sibiu, un oraș cu centru istoric extins și cu perspective urbane sensibile, această regulă poate influența numeroase proiecte de renovare. De asemenea, aceste cerințe pot contura pentru viitor balansul dintre tranziția energetică versus protecția patrimoniului.
Vestigii medievale și arheologie preventivă
Documentele mai prevăd și identificarea siturilor arheologice medievale reprezentative pentru potențiala valoare universală excepțională recunoscută prin Lista Indicativă UNESCO. Sunt menționate explicit Piața Huet, Piața Mică, Piața Mare, Turnul Sfatului, Podul Minciunilor, dar și bastioanele, curtinele și structurile defensive din fosta cetate de apărare a orașului Sibiu.
Pentru aceste zone, ministerul solicită reguli specifice în regulamentul local, iar în cazul investițiilor importante, cercetări arheologice amănunțite înainte de elaborarea proiectelor.
Primăria Sibiu nu a răspuns solicitărilor Tribuna pe tema PUG-ului
Redacția Tribuna a încercat în repetate rânduri să obțină un punct de vedere oficial din partea Primăriei Municipiului Sibiu cu privire la stadiul noului Plan Urbanistic General și la observațiile formulate de Ministerul Culturii. Demersurile redacției au vizat atât discuții telefonice directe, cât și mesaje scrise sau solicitări oficiale, formulate în baza Legea 544/2001.
În ultimele trei luni, nici purtătorul de cuvânt al instituției, nici secretarul general al Primăriei Sibiu, care este și managerul de proiect din partea Municipalității pentru elaborarea PUG-ului nu au răspuns apelurilor telefonice, mesajelor sau solicitărilor transmise pe acest subiect.
În prezent, Tribuna are depuse trei solicitări oficiale la departamentul de comunicare al Primăriei Sibiu referitoare la PUG, fără ca până la acest moment să fie comunicat vreun răspuns, în ciuda termenelor și obligațiilor prevăzute de lege privind accesul la informațiile de interes public.
De ce contează întârzierea noului PUG
Actualizarea PUG-ului este documentul care va decide pentru următorii ani cum se dezvoltă municipiul Sibiu: unde se poate construi, ce înălțimi sunt admise, cum sunt protejate cartierele istorice, ce se întâmplă cu zonele verzi și cum se echilibrează presiunea imobiliară cu patrimoniul.
Faptul că Ministerul Culturii a cerut un număr atât de mare de completări arată complexitatea documentului, dar și miza sa uriașă. Până la adoptarea noilor reguli, municipiul continuă să funcționeze pe baza unui PUG vechi, elaborat în 2011 și expirat în 2021, într-un oraș care se vrea modern, iar între timp s-a extins, s-a aglomerat și s-a schimbat radical.
Cosmin Pal
Ștefania VESA
Cosmin Pal
Vlad IGNAT
Cosmin Pal
Cosmin Pal
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Ovidiu BOICA
Cosmin Pal