Trei sferturi dintre medicii rezidenți iau în calcul plecarea din țară

📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰

70 la sută dintre medicii rezidenți iau în calcul plecarea din țară, în lipsa unor oportunități profesionale clare, arată studiul național “Traseul în carieră al medicilor de sănătate publică și management din România de la rezidențiat la angajare”, publicat luna aceasta.

Deși 97,6% dintre rezidenți se declară mulțumiți de pregătirea profesională, studiul evidențiază probleme structurale majore: lipsa locurilor de muncă (43%), incertitudinea posturilor din sănătatea publică pentru profesioniștii SPM, birocrația și influența politică în procesul decizional.

Cercetarea conturează profilul unei noi generații de medici care aleg conștient specializarea în sănătate publică și management sanitar. 58,8% preferă un mediu non-clinic și sunt interesați de promovarea sănătății (53%), prevenție (46%) și management sanitar (36%). Dintre rezidenți, 16,5% intenționează să plece din țară, 53,6% dau ca posibilă plecarea în funcție de oportunități, iar 31% vor să rămână în România.

Conform datelor Colegiului Medicilor din România, în septembrie 2025, când a fost demarat studiul, existau 199 de medici specializați în Sănătate Publică și Management cu Aviz de Liberă Practică. La nivelul lunii aprilie 2026, la Colegiul Medicilor din România sunt înregistrați 213 medici specialiști și primari de sănătate publică și management cu aviz de liberă practică și circa 270 de medici rezidenți în pregătire în specialitatea de sănătate publică și management.

Președintele Colegiul Medicilor, Cătălina Poiană, declară că rezultatele studiului evidențiază o realitate care nu poate fi ignorată: dezvoltarea sistemului de sănătate depinde în mod direct de modul în care este formată și valorificată resursa umană. “Sistemul de sănătate din România are nevoie reală de medici specializați în sănătate publică și management sanitar, în special în zona spitalelor și a prevenției. Colegiul Medicilor din România susține ferm debirocratizarea și depolitizarea acestor domenii și promovarea accesului acestor specialiști în pozițiile în care expertiza lor poate contribui direct la dezvoltarea și eficientizarea sistemului de sănătate”, afirmă Cătălina Poiană.

Potrivit acesteia, prin proiectul național EXCELL-MED se lucrează la modernizarea curriculei medicale, pentru a alinia pregătirea acestor medici la realitățile actuale: utilizarea datelor, sănătatea digitală, managementul serviciilor și dezvoltarea de politici bazate pe dovezi. “Acest studiu ne oferă un feedback valoros din partea rezidenților și ne permite să adaptăm formarea profesională astfel încât să răspundă nevoilor reale ale sistemului și societății. Investiția în resursa umană medicală nu este doar necesară – este fundamentală pentru viitorul sănătății în România”.

Conf. dr. Bogdan Pană, coautor al studiului și președinte ARSPMS, subliniază că problema nu este lipsa specialiștilor, ci lipsa unui cadru adecvat pentru valorificarea competențelor lor. “Avem medici pregătiți, avem date care arată clar problemele sistemului și avem și instrumentele necesare pentru schimbare. Ce lipsește este alinierea reglementărilor și a mecanismelor de angajare, astfel încât această resursă umană să fie utilizată eficient. În lipsa acestei alinieri, riscăm să pierdem o generație de profesioniști care ar putea contribui direct la îmbunătățirea sănătății populației”, a spus Pană.

Florentina Furtunescu, prorector UMFCD și coordonator al Disciplinei de Sănătate Publică și Management, afirmă că actualizarea curriculei în Sănătate Publică și Management a fost necesară pentru a răspunde atât evoluției domeniului, cât și provocărilor reale din sistemul de sănătate. “Prin acest studiu, am înțeles mai clar așteptările rezidenților, dar și barierele cu care se confruntă la început de carieră. Am integrat în noul curriculum competențe esențiale precum sănătatea digitală, utilizarea inteligenței artificiale, analiza datelor și politicile de sănătate bazate pe dovezi. În același timp, accentul este pus mult mai puternic pe componenta practică: implicarea în proiecte reale și expunerea directă la instituțiile în care acești medici vor activa. Obiectivul nostru este ca medicii de sănătate publică să fie nu doar bine pregătiți teoretic, ci și capabili să intervină concret în îmbunătățirea funcționării sistemului de sănătate”, a susținut Furtunescu.

Studiul “Traseul în carieră al Medicilor de Sănătate Publică și Management din România” a fost realizat în perioada septembrie-decembrie 2025, pe un eșantion de 184 de medici (aproximativ 50% din totalul medicilor activi în specialitate), și analizează parcursul profesional, motivațiile, barierele și perspectivele de carieră ale acestora. Studiul a fost realizat de Disciplina de Sănătate Publică și Management a Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, în colaborare cu Asociația Română de Sănătate Publică și Management Sanitar (ARSPMS) și cadrele universitare de la Disciplinele de Sănătate Publică și Management ale Universităților și Facultăților de Medicină din București, Timișoara, Cluj, Iași, Târgu Mureș, Constanța, Craiova, Sibiu, Brașov, Oradea și Galați, cu sprijinul Colegiului Medicilor din România.

Foto: Pexels.com