Foto: Răzvan NEGRU
Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te!
Peste 150 de persoane au participat la dezbaterea publică organizată de Primăria Sibiu, luni, 7 aprilie, privind viitorul celor 111 săli de jocuri de noroc din municipiu, însă discuțiile au fost marcate de prezența masivă și foarte vocală a reprezentanților industriei. În timp ce opiniile din sală s-au ciocnit vizibil, în Consiliul Local se conturează trei direcții diferite — interzicere totală, interdicție parțială sau reglementare — cu un vot decisiv programat la finalul lunii aprilie.
Dezbaterea a avut loc la Stadionul Municipal, într-o sală cu o capacitate de 130 de locuri, ocupată integral cu câteva zeci de minute înainte de ora programată. Printre participanți s-au numărat consilieri locali, psihologi, medici psihiatri, reprezentanți ai asociațiilor de părinți, cadre didactice, proprietari de spații comerciale și angajați și reprezentanți ai companiilor operatoare de săli de jocuri de noroc, precum și cetățeni.
Cu toate acestea, reprezentanții industriei au ocupat aproximativ 70 – 80% din locurile destinate publicului, reușind să deturneze discuția publică huiduind propunerile de interzicere a jocurilor de noroc pe raza municipiului Sibiu și aplaudând deschis propunerea primarului Astrid Fodor de reglementare ușoară, precum și intervențiile vizibil regizate ale angajatorilor lor.
Potrivit secretarului general al Primăriei Sibiu, Dorin Nistor, care a moderat dezbaterea, recent, pe masa consilierilor locali din Primărie au ajuns trei propuneri de proiecte de hotărâre: primul, inițiat de consiliera USR Diana Mureșan, prevede interzicerea jocurilor de noroc în locații fizice pe raza Municipiului Sibiu, cu excepția agențiilor loto. Al doilea proiect, depus de consilierul local din partea AUR, Constantin Dincă, propune interzicerea totală, inclusiv a jocurilor loto, în timp ce a treia propunere, inițiată de conducerea Primăriei din Sibiu, vizează reglementarea mai strictă a activității, dar nu interzicerea acesteia. Potrivit surselor Tribuna, toate cele trei propuneri urmează să fie supuse votului în plenul Consiliului Local, la următoarea ședință, proramată pentru finalul lunii aprilie.
Proiectul Primăriei, prezentat de Nistor, pornește de la constatarea că în municipiu funcționează în prezent 111 săli de jocuri de noroc, cu aproximativ 624 de aparate de tip slot machines. Potrivit regulamentului propus, sălile ar urma să fie interzise în centrul istoric al orașului, în zonele rezidențiale și la mai puțin de 100 de metri de unități de învățământ. În plus, noile autorizații pentru aceste săli de jocuri de noroc ar putea fi emise doar în trei zone periferice ale orașului. Astfel, potrivit inițiatorilor, aplicarea regulamentului propus ar conduce la închiderea sau relocarea a aproximativ jumătate din sălile existente în prezent, în Municipiul Sibiu. Totodată, proiectul de hotărâre de Consiliu Local propus de Municipalitate prevede ca taxa de autorizare să fie de 2.000 de lei pe metru pătrat pe an, cu posibilitatea ca jumătate din sumele colectate să fie alocate programelor pentru persoanele cu dependențe.
Primarul Astrid Fodor a argumentat în favoarea acestui proiect că interdicțiile totale produc, de regulă, efecte contrare celor scontate, invocând experiența prohibiției din Statele Unite. Totodată, primarul Sibiului a precizat că s-a consultat cu grupurile politice reprezentate în Consiliul Local înainte de a formula proiectul de reglementare, iar concluzia acestor întâlniri indică o dorință majoritară de reglementare suplimentară a acestor activități pe raza Municipiului Sibiu, nu interzicerea lor.
Foto: Răzvan NEGRU
Proiectul Dianei Mureșan se întemeiază, printre altele, pe o petiție semnată de aproape 6.000 de sibieni care își doresc interzicerea jocurilor de noroc pe raza orașului și pe un număr de circa 1.200 de mesaje transmise Primăriei în cadrul perioadei de consultare publică — cifră pe care primarul Fodor a calificat-o drept fără precedent în mandatul său. Consiliera Diana Mureșan a susținut că reglementarea propusă de Primărie nu rezolvă problema dependenței, întrucât menține accesul la jocurile de noroc. Ea a argumentat că economia sibiană poate absorbi forța de muncă din industrie și a invocat presiunea publică în favoarea interzicerii. Totodată consiliera a mai declarat că agențiile Loto nu își bazează afacerea pe crearea unui mecanism adictiv, drept urmare poate fi exceptat de la regula propusă de aceasta.
Pe de altă parte, proiectul consilierului Dincă, din partea AUR, merge mai departe, propunând eliminarea oricăror forme de jocuri de noroc de pe raza Municipiului Sibiu. Acesta a invocat experiența sa de cadru didactic, menționând că a cunoscut elevi afectați de dependența de jocuri de noroc, și a pledat pentru interzicerea completă. Intervenția sa a generat reacții negative din sală, în special din partea reprezentanților operatorior de jocuri de noroc din oraș, adresate în special referinței la posibilitatea unui control mai eficient în mediul online.
Psihologul Mihai Copăceanu, specializat în adicții, a prezentat date privind impactul social al jocurilor de noroc, estimând că în Sibiu aproximativ 19.000–20.000 de persoane joacă regulat. El a susținut că interzicerea jocurilor de noroc este singura măsură eficientă, arătând că 60% din veniturile industriei provin de la persoane cu comportamente problematice. Totodată, psihologul a afirmat că în jurul fiecărui dependent de jocuri de noroc există, în medie, alte șase persoane care suferă direct și că un jucător problemă este de 15 ori mai expus riscului de suicid față de un non-jucător.
Pe cealaltă parte, reprezentanții industriei au argumentat că interdicția nu va reduce apetența celor dependenți pentru jocuri, ci îl va muta în mediul online, unde controlul guvernamental este mai dificil. Aceștia au invocat și riscul pierderii a aproximativ 1000 de locuri de muncă la nivelul municipiului și au solicitat reducerea distanței minime față de unități de învățământ, de la 100 de metri propuși de Primărie la 50 de metri — în condițiile în care legislația națională prevede un minim de 300 de metri. De asemenea, o angajată a unei săli de jocuri de noroc din Sibiu, care lucra de 11 ani în acest domeniu, a declarat în timpul dezbaterii că, în tot acest timp, nu a întâlnit „oameni distruși de păcănele” — ci doar oameni care vin să se relaxeze.
Foto: Răzvan NEGRU
Directorul DSP Sibiu, Horațiu Cojocaru, a subliniat dezechilibrul dezbaterii din perspectiva participanților reliefând un paradox vizibil pentru toți cei prezenți la dezbatere: persoanele dependente și familiile lor — lipseau cu desăvârșire de la dezbatere, în timp ce angajații sălilor de jocuri de noroc își coordonau reacțiile – nu lipsite de injurii aduse celor care susțineau interzicerea, dând impresia de grup reprezentativ, majoritar. Cojocaru și-a exprimat preferința pentru interzicere, însă reacția reprezentanților industriei, care l-a numit „sărac”, l-a determinat să părăsească sala după ce și-a exprimat punctul de vedere.
Nu în ultimul rând, deputatul Adrian Echert (USR), prezent și el la dezbatere, a apreciat la finalul dezbaterii că industria jocurilor de noroc nu produce valoare adăugată pentru comunitate, iar cei care apără interesele acestor operatori economici duc o bătălie care nu are susținerea cetățenilor.
Primarul Fodor a prezentat în cadrul dezbaterii o sinteză a consultărilor politice anterioare pe care le-a avut cu partidele din Consiliul local, pe această temă. Potrivit acesteia, FDGR (opt consilieri locali) și PSD (patru consilieri) susțin varianta de reglementare, la fel ca și reprezentantul Forței Dreptei (un consilier), în timp ce USR și AUR pledează pentru interzicere — cu un consilier, respectiv doi. În ceea ce privește PNL, cu cinci consilieri locali, primarul a arătat că poziția acestui grup din Consiliul Local al Municipiului Sibiu nu este clar conturată, deși discuțiile au indicat o posibilă orientare a acestora spre varianta interzicerii.
Deși Consiliul Local Sibiu are în mod normal 23 de membri, în prezent sunt în funcție doar 21 de consilieri, după plecarea prin demisie a doi aleși de la începutul mandatului. În aceste condiții, majoritatea simplă necesară pentru adoptarea unei hotărâri este de 11 voturi. Astfel, dacă actuala configurație politică deja conturată în jurul ideii de reglemenare se menține, FDGR, PSD și reprezentantul Forței Dreptei ar putea adopta proiectul de reglementare fără sprijinul consilierilor din PNL, USR sau AUR, întrucât cumulează peste numărul minim de voturi necesar.
Votul final pentru aceste trei proiecte de Hotărâre de Consiliu Local este estimat pentru finalul lunii aprilie 2026.
Nekta Ioana DEDU
Vlad IGNAT
Ovidiu BOICA
Vlad IGNAT
Nekta Ioana DEDU
Nekta Ioana DEDU
Nekta Ioana DEDU
Nekta Ioana DEDU
Vlad IGNAT
Dumitru CHISELIȚĂ
Cosmin PAL
ramane cum era stabilit.
Consultarea a fost de forma doar.