Psihologul Mihai Copăceanu despre fenomenul „păcănelelor” din Sibiu: pierderi uriașe și efecte grave asupra vieții

În timp ce autoritățile locale discută viitorul jocurilor de noroc în Sibiu, specialiștii atrag atenția asupra unui fenomen care afectează deja mii de oameni. Psihologul Mihai Copăceanu, specialist în adicții, vorbește despre amploarea problemei și despre mecanismele psihologice care îi țin pe jucători captivi, avertizând că efectele se resimt nu doar la nivel individual, ci și în întreaga comunitate.

Psiholog: mii de sibieni afectați de jocurile de noroc

Psihologul Mihai Copăceanu, specialist în adicții, a atras atenția asupra amplorii fenomenului jocurilor de noroc. Potrivit acestuia, în municipiu ar exista între 19.000 și 20.000 de jucători, iar pierderile pot ajunge la milioane de euro anual.

,,Se estimează că, anual, la nivel național, joacă între 1,7 și 2,4 milioane de cetățeni, iar în municipiul Sibiu între 19.000 și 20.000. Un calcul simplu arată că, dacă o persoană ar intra o singură dată pe lună și ar pierde doar 100 de lei, în Sibiu toți jucătorii ar pierde aproximativ 4,7 milioane de euro. Despre aceste pagube uriașe nu se vorbește. La nivelul psihoterapiei, atât eu, cât și dr. Lux Holger de la Centrul de la Șura, am susținut că numărul dependenților de jocuri de noroc reprezintă aproape 20% din totalul dependenților de substanțe, incluzând aici alcoolul și drogurile.

Ne confruntăm cu o reclamă agresivă peste tot – în orașe, pe străzi, pe șosele, în mediul online –, cu peste 600 de aparate de joc în Sibiu și cu zeci de localuri amplasate lângă școli. Statistic vorbind, o singură școală din Sibiu nu are în apropiere un astfel de loc. Deci, situația ne-a scăpat grav de sub control, de fapt nu a fost niciodată controlată”, a declarat specialistul pentru Tribuna.

Întrebat cum funcționează mecanismele din spatele jocurilor de noroc, acesta a explicat că ele se bazează pe manipulare psihologică și implică mai multe procese specifice: ,,Vreau să încep cu o declarație care mi-a plăcut foarte mult și care exprimă un adevăr dur: o păcănea bună îi dă clientului senzația că câștigă chiar și atunci când pierde; de pierdut, oricum, pe termen lung pierde, ideea este să-l ții cât mai mult la aparat. În primul rând, vorbim despre distorsiunea timpului și absorbția („flow”). Luminile, întunericul, sunetele și efectele vizuale fac ca jucătorul să piardă noțiunea timpului. Angajații atent instruiți și starea de bine pe care se urmărește să i-o ofere, inclusiv prin amabilități precum o cafea gratuită, au un singur rezultat: stai mai mult și cheltuiești fără să realizezi. În al doilea rând, jucătorii experimentează efectul de „near miss” (aproape câștig). Când apar două simboluri identice și al treilea „pe lângă”, creierul simte aproape ca și cum ar fi câștigat, ceea ce activează circuitul de recompensă și te motivează să continui, chiar dacă ai pierdut.

Un al treilea mecanism psihologic, la fel de înșelător, este legat de recuperarea pierderilor. După o pierdere, pentru majoritatea jucătorilor apare impulsul de a continua pentru a recupera banii. Se creează astfel un ciclu de pierdere și impulsivitate. De fapt, mulți dintre jucătorii pe care îi cunosc își propun acest scop: să joace pentru a-și recupera datoriile. În final, vreau să amintesc două biasuri cognitive. Primul este iluzia controlului, atunci când jucătorul crede că poate influența rezultatul: știu că o să câștig astăzi, sunt norocos, sunt bun! Al doilea bias cognitiv, este ceea ce noi, psihologii, numim memorie selectivă: jucătorul își amintește câștigurile, dar minimizează pierderile. De multe ori, în psihoterapie, este nevoie de efort pentru ca acesta să recunoască multitudinea datoriilor și faptul că pierderile sunt majoritare”.

Semnele dependenței de jocuri de noroc

Psihologul Mihai Copăceanu a explicat că, deși toți jucătorii ajung să piardă la un moment dat, dependența apare atunci când sunt îndeplinite mai multe criterii specifice.

Printre semnele dependenței se numără dificultatea de a reduce, limita sau opri comportamentul, precum și pierderea controlului asupra propriilor alegeri. Dependența se manifestă și prin escaladarea comportamentului, timp tot mai îndelungat petrecut la jocuri și sume din ce în ce mai mari cheltuite. Un alt semn este apariția sevrajului psihologic în lipsa jocurilor de noroc, manifestat prin neliniște, iritabilitate, anxietate, furie, tulburări de somn sau stări depresive.Astfel, persoana ajunge să își pună în pericol cariera, educația, relațiile de familie sau prieteniile pentru a continua acest comportament, petrece tot mai mult timp jucând și continuă în ciuda consecințelor negative.

Consecințe grave: divorțuri, datorii și risc crescut de suicid

Dincolo de cifre și statistici, efectele dependenței de jocuri de noroc se văd cel mai clar în viețile celor afectați și ale familiilor lor.

,,Satistic vorbind, jumătate dintre dependenții de jocuri de noroc divorțează. Pierderi financiare considerabile, pierderea locului de muncă, a prietenilor și, mai grav, suicid. Un dependent de jocuri de noroc are un risc de 15 ori mai mare de suicid, în comparație cu o persoană care nu joacă”, explică psihologul.

Specialistul în adicții Mihai Copăceanu consideră că interzicerea sălilor de jocuri de noroc este o măsură obligatorie, care ar putea ajuta mii de sibieni și milioane de români: ,,Reglementarea mediului online este următorul pas, împreună cu stabilirea unei sume maxime pe care un jucător o poate pierde într-o lună, eficientizarea autoexcluderii printr-un simplu click și reducerea considerabilă a reclamelor agresive”.