Lipsa dialogului despre bani privează copiii de repere. Cum încep părinții educația financiară a copiilor, pas cu pas

Educația financiară nu începe cu grafice, bugete sau aplicații sofisticate, ci cu conversații simple, purtate acasă, în familie. De la primele monede recunoscute în joacă până la decizii financiare asumate în adolescență, relația copiilor cu banii se construiește treptat, prin exemple, răbdare și dialog. În cadrul programului Școala de Bani, susținut de BCR, prof. Claudia Oprescu explică de ce educația financiară este un proces continuu și cum pot părinții transforma banii dintr-un subiect sensibil într-un instrument de învățare pentru viață. ȘcoaladeBani.ro – program gratuit de educație financiară susținut de BCR

Pentru mulți părinți, discuțiile despre bani par „prea serioase” pentru copii. În realitate, tocmai lipsa acestor conversații creează confuzie și anxietate mai târziu. Claudia Oprescu subliniază importanța începutului timpuriu, adaptat vârstei copilului:

„Educația financiară pentru copii ar trebui să înceapă de la vârste fragede și să fie un proces constant integrat natural în viața familiei, fără să se pună presiune pe cei mici, ci folosind multe jocuri și instrumente adaptate vârstei lor”.

Copiii nu au nevoie de explicații complicate, ci de contexte simple în care să înțeleagă ce sunt banii, de unde vin și la ce folosesc.

Banii nu trebuie să fie un subiect tabu

Pentru multe familii, banii au fost mult timp un subiect evitat, din dorința de protecție. Însă această tăcere are consecințe pe termen lung.

„Banii nu ar trebui să devină un subiect tabu pentru copii, așa cum a fost pentru generațiile trecute”, explică Claudia Oprescu, profesor de educație financiară.

Lipsa dialogului nu îi ferește pe copii de realitate, ci îi privează de repere. Discuțiile despre bani, purtate deschis și pe înțelesul lor, îi ajută să capete încredere și claritate.

Relația cu banii, mai mult emoțională decât rațională

Unul dintre cele mai importante mesaje ale cursului BCR este legat de emoțiile din spatele deciziilor financiare.

„Studiile arată că toate atitudinile referitoare la bani își au originea în copilărie și în adoptarea modelelor parentale până la vârsta adultă, iar deciziile pe care le luăm legate de bani sunt doar în proporție de 5% raționale, restul fiind emoționale”, mai arată Claudia Oprescu.

Cu alte cuvinte, felul în care vorbim despre bani, cum reacționăm la lipsuri sau cheltuieli, devine model pentru copii. De aceea, obiectivul educației financiare nu este controlul, ci formarea unei relații sănătoase cu banii.

Banii ca instrument neutru, nu ca sursă de frică

Un element-cheie al programului Școala de bani este schimbarea perspectivei asupra banilor.

„Copiii și adolescenții trebuie să învețe să dezvolte o relație sănătoasă cu banii și să nu-i asocieze cu emoții negative, ci să-i considere un instrument neutru care poate fi folosit în beneficiul lor și al celor din jur”, explică prof. Oprescu.

Atunci când banii sunt explicați ca un instrument, nu ca o recompensă sau o amenințare, copiii pot învăța să-i folosească responsabil, fără vinovăție sau impulsivitate.

Nevoi și dorințe: lecția care pune bazele chibzuinței

În accepțiunea Claudiei Oprescu una dintre primele diferențe esențiale pe care copiii trebuie să le înțeleagă este cea dintre nevoi și dorințe.

„Discuția despre diferența dintre nevoi și dorințe pune bazele educației financiare și îi învață pe copii să fie chibzuiți și să evite cheltuielile impulsive”.

Nevoile sunt cele fără de care nu putem trăi, în timp ce dorințele aduc bucurie, dar pot aștepta. Important este ca dorințele să nu fie demonizate, ci transformate în obiective pentru care copiii învață să economisească.

Responsabilitatea se învață zilnic

Pentru cei mici, cardul și bancomatul pot părea magice. De aceea, explicațiile simple sunt esențiale.

„Copiii trebuie să înțeleagă că bancomatul nu are în el o imprimantă de unde ies la nesfârșit bani, că este legat la un cont”, explică Oprescu.

Exemplele din viața de zi cu zi – de ce stingem lumina, de ce închidem apa, de ce alegem uneori să nu cumpărăm ceva – sunt lecții practice despre responsabilitate și alegeri.

Generozitatea se predă prin exemplu, nu prin obligație

Educația financiară nu înseamnă doar bani gestionați corect, ci și valori.

Lecția generozității ar trebui «predată» prin puterea exemplului și mai puțin prin vorbe și indicații.

Copiii învață să dăruiască atunci când văd acest comportament în familie. Generozitatea nu se impune, ci se cultivă cu răbdare, respectând ritmul fiecărui copil.

Poate cel mai important mesaj constă în faptul că educația financiară nu are soluții rapide.

„Știm că nu e ușor să îi ajuți pe cei mici să capete un comportament financiar responsabil, însă e un proces de durată care necesită răbdare, dedicare și blândețe”, arată Oprescu.

Discuțiile despre bani nu se întâmplă o singură dată. Ele se repetă, se adaptează vârstei și cresc odată cu copilul.

Fiecare conversație despre bani, fiecare joc, fiecare decizie explicată pe înțelesul copilului construiește o bază solidă pentru viața de adult. Prin programe precum Școala de Bani, susținut de BCR, părinții primesc nu doar informații, ci și instrumente concrete pentru a-și ghida copiii către o relație echilibrată cu banii. Nu perfectă, ci sănătoasă.

Află mai multe pe ȘcoaladeBani.ro.

Articol publicat în ediția print din 19 februarie 2026 în suplimentul Tribuna Financiară