Antibioticele, folosite greșit, pot face mai mult rău decât bine. Avertismentul medicului de familie Eduard Egri

Opt din zece episoade de răceală și gripă sunt provocate de virusuri – așadar, nu necesită tratament antibiotic. Cu toate acestea, specialiștii avertizează că prescrierea și utilizarea nejustificată a antibioticelor continuă să alimenteze ritmul îngrijorător al rezistenței antimicrobiene, considerată astăzi una dintre cele mai grave amenințări medicale la nivel global.

Medicul de familie Eduard Egri explică, pentru Tribuna, când este cu adevărat nevoie de antibiotice și care este impactul lor atunci când sunt administrate în momente nepotrivite.

Cel mai frecvent, toamna și iarna circulă virusurile respiratorii. Sunt responsabile de răceli, bronșiolite, laringite și pneumonii, atât la adulți, dar mai ales la copii. Așa se explică de ce, mai ales în sezonul rece, majoritatea infecțiilor respiratorii sunt virale și nu necesită tratament antibiotic.

„Dintre virusuri aș enumera adenovirusurile, rinovirusurile, metapneumovirusul uman, virusul respirator sincițial și, bineînțeles, virusurile gripale A și B, al căror sezon va debuta cât de curând. Evident că există riscuri ale utilizării nepotrivite a antibioticelor, care nu scurtează durata răcelii și nu previn complicațiile atunci când infecțiile sunt virale”, spune medicul de familie.

Utilizarea inutilă crește riscul de rezistență la antibiotice

Medicul spune că utilizarea inutilă a antibioticelor crește riscul de rezistență, ceea ce face ca unele infecții viitoare să fie mult mai greu de tratat. Pot apărea inclusiv complicații intestinale, diaree, infecții cu Clostridium, candida, dar și diferite tipuri de alergii.

„Antibioticele se recomandă doar atunci când există dovezi clare de suprainfecție bacteriană, iar recomandarea mea este să consultați întotdeauna medicul înainte de a decide administrarea unui antibiotic pentru răceli sau alte simptome de infecție respiratorie. Administrarea antibioticelor are riscuri atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, pentru sănătatea copilului. Pe termen scurt, ne putem confrunta cu disbioză intestinală, deoarece antibioticele distrug nu doar bacteriile patogene, adică cele rele, ci și flora intestinală benefică. Acest lucru poate duce la diaree, infecții cu Clostridium sau chiar probleme digestive cronice”, precizează acesta.

Anumite studii arată că expunerea frecventă la antibiotice, în primii ani de viață, poate modifica dezvoltarea sistemului imunitar și poate crește riscul pentru aceste afecțiuni și, nu în ultimul rând, rezistența la antibiotice. Astfel pot apărea bacterii rezistente, ceea ce complică tratamentul infecțiilor viitoare.

Răceală VS gripă

Răceala, cunoscută în limbaj medical drept viroză respiratorie, este o boală infecțioasă transmisibilă, provocată de multiple tipuri de virusuri, dintre care în majoritatea cazurilor nu se identifică exact agentul cauzator. Simptomele tipice includ nas înfundat, tuse, oboseală, gât inflamat, febră, frisoane și dureri musculare, iar boala se vindecă spontan, de regulă în 7–10 zile, fără complicații.

Și gripa face parte din categoria virozelor respiratorii, cu diferența că în acest caz poate fi identificat virusul gripal responsabil (tip și subtip). Gripa se deosebește de o simplă răceală prin simptome mai severe, contagiozitate mai mare și posibilitatea apariției complicațiilor, inclusiv progresia către pneumonie sau suprainfecții bacteriene, care pot duce la spitalizare sau, în cazuri rare, chiar la deces.

Remedii naturale

Pentru a trece mai ușor peste răceală și gripă, sunt adesea recomandate remedii simple, unele având beneficii demonstrate. Vitamina C nu reduce riscul de îmbolnăvire și nici severitatea simptomelor, dar poate scurta durata acestora cu aproximativ opt la sută la adulți și 14 la sută la copii. Usturoiul, considerat de mulți un antibiotic natural, conține nutrienți și compuși ce pot susține organismul în lupta cu infecțiile respiratorii și ajută la degajarea bronhiilor.

Ceapa contribuie la reducerea inflamației căilor respiratorii, ameliorează tusea și, datorită conținutului de vitamine și minerale, poate avea efect calmant și antiseptic. Laptele cald, uneori combinat tradițional cu miere sau ou crud, poate calma gâtul iritat, însă nu tratează cauza virală a infecției.

Ghimbirul poate calma tusea, durerea în gât și senzația de greață. Mierea are proprietăți antibacteriene și antimicrobiene, iar adăugată în ceai poate reduce disconfortul în gât. Studiile arată că zece grame de miere administrate copiilor înainte de culcare pot reduce severitatea tusei, însă nu trebuie oferită copiilor sub un an. Băile calde pot ajuta la scăderea febrei și la ameliorarea durerilor musculare, mai ales dacă sunt adăugate sare, bicarbonat sau câteva picături de ulei esențial.