Municipiul Cluj-Napoca a interzis, începând cu luna august a acestui an, fumatul în stațiile mijloacelor de transport în comun, în parcurile și bazele sportive aflate în proprietatea publică a orașului. Măsura a fost discutată serios timp de câteva luni înainte de adoptare și a inclus un termen în care autoritățile au realizat și instalat indicatoarele aferente și au organizat spațiile speciale în care, totuși, se poate fuma.
Mai concret, hotărârea Consiliului Local Cluj-Napoca (HCL 174/2025) a intrat în vigoare în august, dar a fost votată încă din mai, cu o majoritate consistentă. Anterior, a fost în dezbatere începând cu luna martie, iar clujenii, în marea lor majoritate, au susținut-o.
Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, a vorbit pe larg despre această inițiativă, despre efectele nocive ale fumatului și expunerii la fum, dar și despre reclamațiile pe care administrația le-a primit de la cetățenii deranjați de fumul de țigară din stațiile mijloacelor de transport în comun. Firește, fumatul este dăunător. Sunt greu, însă, de evaluat efectele concrete pe care fumatul în aer liber le poate avea asupra sănătății cetățenilor, iar poluarea cu fum de țigară, deși există, este probabil nesemnificativă prin comparație cu altele.
Emil Boc, de fapt, a urmărit ceva mult mai important: să impună o restricție care să descurajeze fumatul, să-i încurce pe cei care, așteptând autobuzul, se gândeau să-si apărindă o tigară. Și asta a reușit. În Cluj-Napoca, în stațiile mijloacelor de transport în comun, semnele de interzicere a fumatului sunt explicite, iar în hotărârea de Consiliu, limpezi sunt și sancțiunile.
Spațiile destinate fumătorilor au fost și ele marcate clar în parcuri, astfel că cei mici sunt protejați atât de fum, cât și de imaginea adulților care trag din țigări.
Ce spune Primăria Sibiu
Tribuna a solicitat Municipalității sibiene un punct de vedere în legătură cu posibile inițiative asemănătoare la nivelul autorității. Răspunsul a venit sec: „Nu există o inițiativă similară în municipiul Sibiu”. Iar în completare, Primăria a subliniat că „aplică atât prevederile legislative în cazul clădirilor proprii, cât și pe cele în cazul locurilor de joacă, unde cetățenii sunt informați despre această interdicție prin intermediul unor panouri informative amplasate la fața locului. Și la bordul autobuzelor Tursib sunt amplasate anunțuri privind interdicția de a fuma”.
Interdicțiile la care se referă Primăria Sibiu sunt cele prevăzute de Legea nr. 349/2002 (pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun): „Se interzice fumatul în toate spațiile publice închise, spațiile închise de la locul de muncă, mijloacele de transport în comun, locurile de joacă pentru copii. (..) Se interzice complet fumatul în unitățile sanitare, de învățământ, precum și în cele destinate protecției și asistenței copilului, de stat și private.”
Așadar, în cazul Sibiului, nu este avută în vedere o inițiativă proprie distinctă
În acest timp, despre fumat și măsuri vorbesc periodic instituții care-i constată direct și categoric efectele. Spitalul de Pneumoftiziologie (TBC), spre exemplu, realizează și difuzează constant produse media (filmări, articole) și campanii cu acest subiect.
La rândul lor, jandarmii sancționează fumatul în rândul elevilor. Într-un răspuns transmis redacției Tribuna, Inspectoratul de Jandarmi Județean Sibiu (IJJ) confirmă preocuparea și informează: „Pe parcursul anului școlar 2024-2025, jandarmii din cadrul IJJ Sibiu au constatat 33 de fapte de natură contravențională, săvârșite de elevi din învățământul preuniversitar, dintre care 9 avertismente și 24 de amenzi, în valoare de 3300 de lei. Faptele de natură contravențională sunt prevăzute de Legea nr. 61/1991, pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice și pentru combaterea efectelor consumului produselor din tutun”.
Foto: Răzvan Negru
Constatarea psihologului: fumători din clasa a VI-a
Psihologul sibian Mihai Copăceanu încurajează, într-o opinie transmisă redacției Tribuna, urmarea inițiativei Clujului și atrage atenția asupra unor comportamente. „Fumatul este cel mai generalizat comportament adictiv la adolescenți și cel care pe termen lung provoacă cele mai grave daune asupra sănătății cetățenilor. Noul risc îl reprezintă țigările electronice deoarece sunt mult mai atractive și ușor de achiziționat, dar în același timp sunt mai puțin controlate, în special din punctul de vedere al conținutului, ceea ce implică riscuri suplimentare și grave. Pur și simplu tinerii fumează ceva ce nu știu ce conține cu adevărat” – explică pentru Tribuna Mihai Copăceanu.
Psihologul a constatat în Sibiu o scădere a vârstei fumătorilor. „Ce avem iarăși nou în Sibiu este scăderea vârstei: de la 12 ani, deci în clasa a VI-a, avem deja elevi fumători în fiecare clasă și o fac cu lejeritate. Din studiile mele am identificat faptul că prima țigaretă un copil mic întotdeauna o primește de la un copil mai mare, deci avem clar o influență a anturajului și mai avem o noutate: a crescut mult fumatul în rândul fetelor. Fetele din 2025 fumează mult mai mult decât în urmă cu 5 sau 10 ani. Deci se micșorează foarte mult decalajul dintre sexe. Și, desigur, părinții fumează, fumează inclusiv în mașini ducându-și copilul minor la școală și iată avem efecte ale fumatului pasiv. În final, fetele fumează mai mult când sunt stresate și nervoase, iar băieții când se plictisesc” – explica Mihai Copăceanu care răspunde și la întrebarea câți dintre tineri sunt, de fapt, dependenți: „Vreau să mai atrag atenția asupra unui aspect îngrijorător și anume al dependenței. Peste jumătate dintre tinerii care fumează sunt dependenți de fumat, chiar dacă nu recunosc acest lucru, adică nu au zile în care să nu fumeze și când fumează, fumează multe țigarete. Deci nu doar că încep de la vârste foarte mici, dar atunci când fumează, fumează multe țigări” spune Copăceanu.
Psihologul sibian crede că modelul Cluj este de urmat: „Ce putem face la nivelul Sibiului pentru un oraș sănătos? Să delimităm și să restricționăm zonele în care să se respecte anumite reguli și anume să nu permitem fumatul în stațiile de autobuz, în fața școlilor, în parcuri publice, în mall-uri, sau în bazele sportive, așa cum se întâmplă la Cluj din august 2025” – spune el.
Medic: cu cât vârsta este mai mică, cu atât dependența se va instala mai repede
Dr. Lavinia Danciu, directorul medical al Spitalului de Pneumoftiziologie, a explicat deseori, pe larg, efectele fumatului. Într-un document transmis de Spital redacției Tribuna, medicul explică după cât timp se instalează dependența: „Depinde de genetica fiecăruia dintre noi, depinde de vârsta la care ne apucăm de fumat. Cu cât vârsta este mai mică, cu atât dependența se va instala mai repede și depinde de cantitatea de țigări fumată. Un fumător care fumează mult va avea o dependență din ce în ce mai crescută. Fumând mai mult, absența nicotinei se manifestă mai repede și necesitatea de a aprinde o țigară este direct proporțională cu asta”.
Întrebată care sunt organele afectate de fumat, dr. Lavinia Danciu răspunde categoric: „Tot organismul este afectat de consumul de tutun, începând cu faptul că principalul component, nicotina, produce o îngustare, o constricție a vaselor de sânge, care merge de la vasele mari până la vasele mici, capilare. Asta înseamnă că tot corpul, fiind vascularizat, va fi afectat în timp de consumul de tutun: pielea, care se ridează și este mai puțin rezistentă, inima, care este afectată și se produce cardiopatia ischemică, spasmul coronarian, până la infarct, creierul, care este mai puțin oxigenat și randamentul nostru intelectual scade, stomacul nostru, care, de asemenea, când ajung componente din fumul de țigară, produc spasme vasculare. Deci absolut tot organismul nostru este afectat atunci când fumăm” – afirmă medicul Lavinia Danciu.
Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te!
Cosmin PAL
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Dumitru CHISELIȚĂ
Cosmin PAL
Cosmin PAL
Ștefania VESA
Ovidiu BOICA
Ștefania VESA
Adrian POPESCU
Ștefania VESA
Adrian POPESCU
Pai speram ca nu face ca Clujul. Nu e un exemplu. Ca nu sun5 nici macar 5 orase in Europa care sa-si bata joc in halul asta de libertatea oamenilor.