Conferința regională a Patronatului Societăților din Construcții (PSC), organizată la Sibiu, a reunit lideri ai industriei, reprezentanți ai autorităților și ai băncilor care au vorbit deschis despre blocajele cu care se confruntă sectorul construcțiilor. În centrul dezbaterii: crizele succesive care au lovit piața, problemele de finanțare, birocrația sufocantă și nevoia unui dialog real cu statul. „Sunt oameni în Ministerul de Finanțe care spun că o mare parte din dezastrul acesta este cauzat de investiții și constructori. Nu vor să se uite în statistici, să vadă că, de fapt, fără constructori de 4 ani țara era în recesiune”, a declara Cristian Erbașu, unul dintre cei mai importanți constructori din România, deschizând o discuție intensă despre responsabilități și soluții pentru gestionarea crizei și relansarea investițiilor.
În replică, Irinel Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor a susținut că „pe anumite paliere țara a fost luată pe nepregătite”, însă criza oferă oportunitatea reașezării cheltuielilor statului „mai puțin pe zone care nu produc și mai mult spre zona de investiții”. Mai mult, „la nivelul Ministerului Transporturilor nu stopăm niciun șantier”.

Irinel Ionel Scrioșteanu, secretar de stat – Ministerul Transporturilor
Între nevoia de modernizare a României și securizarea joburilor angajaților din sectorul de construcții, percepția publică generală și, în special, a actorilor din industrie este că autoritățile publice pierd lupta la ambele capete.
Întârzierea proiectelor demarate sau amânarea începerii șantierelor noi expun companiile din construcții la un set de probleme extrem de complex – de la păstrarea resursei umane, asigurarea cash flow-ului, reducerea gradului de atractivitate în rândul companiilor din construcții în indicatorii măsurați de sistemul bancar, până la riscul decredibilizării sectorului și de default.
„Reducerea motoarelor din construcții trebuie făcută controlat. Din nefericire, nimeni nu a prezentat un plan concret prin care să facem această reducere de turație controlată. Încă noi nu știm să tratăm momentele de criză. Autoritatea cea mai înaltă a statului deocamdată stinge focuri. Trebuie să fim pragmatici. Acum nimeni nu va sta de vorbă cu noi. Prioritățile autorităților sunt în zona justiției, pensiilor, salariilor, în zona funcționarilor publici. Noi ne aflăm într-un moment în care încă suntem pe acea creștere, cu cămara plină, dar industria este în picaj, privește în jos”, a subliniat Cristian Erbașu, CEO Construcții Erbașu, în fața audienței Conferinței regionale a PSC Sibiu.
Industria construcțiilor: un barometru al economiei românești
Ruxandra Cibu Deaconu, senator de Sibiu, a punctat încă din deschidere rolul crucial al construcțiilor în sănătatea economică a țării: „Fără investiții în infrastructură, fără activitatea companiilor pe care dumneavoastră le reprezentați astăzi aici, România va aluneca spre sărăcie. Fără șantiere private sau publice, economia va deveni tot mai anemică și, în cele din urmă, se va sufoca sub propria greutate.”

Ruxandra Cibu Deaconu, senator de Sibiu
Participanții au subliniat că actuala criză este marcată de impredictibilitate fiscală și de întârzieri majore în plățile statului către constructori. În ciuda acestor dificultăți, administrația locală de la Sibiu arată că investițiile pot continua chiar și în vremuri tulburi.

Emanuel Lazăr, șeful Serviciu, Primăria Municipiului Sibiu
Emanuel Lazăr, șeful Serviciului Strategii, Dezvoltare Durabilă și Marketing, Primăria Municipiului Sibiu, a reamintit că zona industrială vest a fost dezvoltată într-o perioadă dificilă, dar a devenit un motor de creștere pentru oraș. „Am încercat de fiecare dată să înțelegem astfel de perioade și să fim deschiși și colaborativi pentru că numai în pielea unui investitor sau a unei companii mai mari nu ți-ai dori să fii atunci când apar schimbări legislative peste noapte. În aceeași măsură aceste schimbări care apar uneori de la un an la altul ne afectează și pe noi ca administrație publică locală, în tot ce înseamnă proiecție bugetară multianuală, însă vă asigurăm că avem rezervele necesare să continuăm investițiile pe care le-am demarat”, a subliniat Emanuel Lazăr.
Crizele care au modelat piața și lecțiile învățate
Sectorul construcțiilor a fost adesea în prima linie a crizelor economice și sociale: pandemia, creșterea inflației, conflictul din Ucraina și, mai recent, restricțiile bugetare. Irinel Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a reamintit că orice criză creează și oportunități: „Nu cred că este de nedepășit această perioadă pe care o traversăm. Mi-aduc aminte în 2020, când a început lansarea construcției de autostrăzi și drumuri expres în România, că traversam o perioadă pandemică. A urmat începerea războiului, criza energetică și criza provocată de inflație de aproape 20%, provocări pe care am reușit să le depășim. Orice criză, din punctul meu de vedere, creează și oportunități și am știut la Ministerul Transportului să depășim aceste perioade. De exemplu, criza pandemică a creat oportunitatea ca o parte din muncitorii plecați în străinătate, pe măsură ce deschideam șantiere, să se întoarcă acasă.
Criza provocată de puseul inflaționist ne-a făcut să ne aplecăm către contractele pe care le avem cu antreprenorii și să găsim soluții și la alte probleme financiare pe care le-aveam în derularea acestor contracte de infrastructură de mare viteză. Criza pe care o traversăm din punct de vedere bugetar poate să creeze oportunitatea ca statul român, într-adevăr, să regândească modul în care împarte banii pe care îi colectează”.
Cu toate acestea, Cristian Erbașu, CEO Construcții Erbașu și președintele Federației Patronatului Societăților din Construcții (FPSC), a atras atenția asupra riscului de oprire a șantierelor și a cerut „stabilirea unui nou grafic de execuție” pentru a evita blocajele și costurile suplimentare.
„Cea mai rea variantă este oprirea șantierelor. În cazul acesta vor fi și costuri suplimentare, chiar foarte mari, iar disputele dintre antreprenori și beneficiari vor exploda. Este o perioadă pentru care firmele românești nu au fost pregătite, în primul rând pentru că vine după o perioadă foarte bună pentru constructori și, pe de altă parte, în piață erau foarte multe contracte. Nimeni nu se aștepta ca aceste contracte, multe dintre ele deja semnate sau aproape semnate, să fie stopate sau întârziate, cu o ritmicitate mai mică”, a declarat Erbașu.
Mai sunt 13 miliarde € de cheltuit din PNRR, în așteptarea altor 60 de miliarde €
Disponibile pentru România în acest moment mai sunt 13 miliarde de euro prin Programul Național de Redresare și Reziliență, pentru investiții în diverse sectoare din România. Alte 60 de miliarde de euro au fost alocate României prin noul exercițiu bugetar propus de Comisia Europeană, pentru perioada programatoare 2028-2034.
Mircea Bulboacă, președintele Grupului CONA și vicepreședintele FPSC, în fața audienței de peste 200 de persoane din construcții, s-a arătat totuși optimist în ceea ce privește prelungirea crizei provocată de deficitul bugetar. „Ar mai fi 13 miliarde de euro din PNRR pentru investiții. Sperăm să traversăm o perioadă relativ scurtă, iar lucrurile se vor pregăti pentru anii care urmează. Lucrurile nu stau grozav. Traversăm o perioadă foarte dificilă pentru constructori în care cuvântul de ordine trebuie să fie adaptabilitatea. Nu există o rețetă pentru toate companiile. Fiecare trebuie să vadă câte lucrări din portofoliu are afectate, să încerce să-și diversifice portofoliul pe cât posibil, să analizeze efectele întreruperii plăților – pentru că până la urmă statul trebuie să-și plătească lucrările pe care le-a comandat – și să vadă cât de lungă este această durată. Iar pentru toate acestea trebuie să ne așezăm la masă și să discutăm cu autoritatea contractantă. În aceeași măsură trebuie să ne uităm în curte să vedem ce investiții proprii avem și dacă pe unele dintre ele le oprim sau le accelerăm”, opinează Mircea Bulboacă.

Mircea Bulboacă, președinte Grup CONA & vicepreședinte FPSC
Disponibilitatea fondurilor rămase în PNRR expiră odată cu termenul de finalizare a proiectelor, respectiv august 2026. În mai puțin 12 luni, ecosistemul de construcții – autorități publice, constructori, sistemul bancar – trebuie să încheie proiecte în valoare de 13 miliarde de euro, pentru a crește gradul de absorbție a fondurilor europene.
„În PNRR, de exemplu, s-au triat acele proiecte care au un orizont foarte bun de finalizare până în august 2026. S-a aprobat lista prin memorandum la nivelul Guvernului, s-a negociat cu Comisia Europeană și, într-adevăr, sunt 13 miliarde de euro care trebuie investiți până în august anul viitor”, explică Irinel Ionel Scrioșteanu, care mai arată că: „la nivelul Ministerului Transporturilor nu stopăm niciun șantier. Nu e vorba de suspendarea vreunor lucrări care sunt astăzi în curs. Într-adevăr, Autostrada Moldovei, cea care este contractată în acest moment până la Pașcani, rămâne în PNRR pe fonduri nerambursabile. A trecut din rambursabil în nerambursabil. A fost acceptat acest lucru de către Comisia Europeană. Acum patru ani n-au acceptat așa ceva. Și avem acel nou program la nivel european, pentru care am aplicat – am trimis scrisoare de intenție. Iar o componentă foarte importantă va fi alocată către infrastructură de transport în zona Moldovei pentru A7 și A8. Vom vedea care vor fi într-un final sumele disponibile pentru investiții, cu orizont de finalizare în toamna anului 2030, la fel cum a fost o perioadă relativ strictă și în PNRR”.
Finanțarea construcțiilor: un fir de ață care stă să cedeze
Accesul dificil la finanțare este o altă provocare-cheie. Cosmin Vîlcu, CEO Conlan Grup și președintele PSC Sibiu, organizatorul conferinței regionale, a subliniat că, în lipsa sprijinului bancar și al predictibilității fiscale, constructorii ajung să se substituie băncilor, finanțând proiectele publice și private. „În momentul de față, cred că am putea să ne punem și noi un tag de bancă. Situația este ca un fir de ață care oricând poate ceda. E imposibil să susții milioane de euro. Și atunci compania este din ce în ce mai expusă.

Cosmin Vîlcu, CEO Conlan Grup & președinte PSC Sibiu
Teama băncilor de a se apropia de sectorul construcțiilor e mare. Partea de finanțare este vitală. Băncile trebuie să fie mai deschise. Apoi, cred că și statul ar putea ajuta prin fondul de garantare. Lipsa de predictibilitate este cel mai mare risc pe care statul român ni-l pune în față. Ne-am trezit în ianuarie cu salarii dublate. Nu au fost luate în calcul efectele pe termen lung.
În momentul în care ai un proiect cu un investitor privat, nu poți renegocia contractul doar pentru că statul a schimbat taxele sau a modificat legislația. Știe și el, dar nu o să facă nimic. Și-a calculat un buget pe care trebuie să-l respecte. Constructorul a ajuns un finanțator mai mare decât banca. În primul rând, pentru lucrările cu statul și în al doilea rând pentru lucrările cu privatul.”

Oana Macoveiciuc, Head of Industry BCR
Oana Macoveiciuc, Head of Industry la BCR, a arătat că băncile au crescut finanțarea pentru sector cu 13,3% în perioada iunie 2024 – iunie 2025, dar riscurile sunt în creștere: „Rata creditelor neperformante în construcții este acum de 9%, dublu față de media altor industrii. Nu este un semn încurajator. Peste aceste provocări structurale, acum vin restricțiile bugetare și consolidarea fiscală, care vor încetini investițiile publice. Credem că trebuie să se facă un efort susținut de a absorbi cât mai multe fonduri, mai ales că 2026 este anul critic din perspectiva PNRR, pentru că nu e vorba doar despre sectorul de industrii, ci este despre competitivitatea României. Fără o infrastructură modernă, nu putem să vorbim despre atragere de investiții suplimentare de producție sau industriale.”
În replică, Cosmin Vîlcu reiterează nevoia unui parteneriat deschis cu sistemul bancar, poate chiar sub umbrela Patronatului Societăților din Construcții: „Cerem bani când avem nevoie, nu când nu avem nevoie. Când ajungem la discuții despre contractarea de credite, banca zice că firma nu arată prea bine. Tocmai de aia am nevoie de bani. Sunt lucrări cu statul în care nu apuci să facturezi. Avem nevoie de bănci. Și cred că cu o reprezentativitate puternică, sub umbrela patronatului, se poate negocia cu banca. E greu, iar finanțarea și cash flow-ul sunt două aspecte importante”.
Certificarea companiilor: o posibilă soluție în fața birocrației
Un subiect fierbinte al dezbaterii a fost introducerea unui sistem de certificare a companiilor de construcții, pentru a asigura calitatea și transparența în licitațiile publice. De asemenea, sistemul implică și o ierarhizare a companiilor în funcție de istoricul de lucrări, capacitatea reală de efectuare a lucrărilor pentru care licitează, expertiza într-o specialitate sau alta, în condițiile în care „în momentul de față nu se ia în considerare istoricul companiei, lucru care influențează calitatea implementării”, a evidențiat situația Adrian Bănărescu, director cercetare-dezvoltare Termene.ro, în cadrul panelului „Viitorul investițiilor mari din România: Ce urmează după oprirea finanțărilor publice?”.

Mircea Bulboacă, președinte Grup CONA & vicepreședinte FPSC
Mircea Bulboacă, președintele Grupului CONA, a și explicat rolul eventualei comisii pentru eliberarea certificărilor: „Pe partea legislativă, ne îngropăm în tot felul de documente care trebuie făcute și, practic, s-a ajuns la situații în care un inginer este pe șantier și trei-patru în birou ca să facă tot felul de justificări, de situații de lucrări – o birocrație excesivă, de nedescris. Una dintre soluțiile propuse de-a lungul timpului și de către patronate a fost aceea a certificării companiilor de construcții. Certificarea făcută de o comisie competentă, cu reprezentanți ai constructorilor, mediului universitar și autorităților publice, ar reduce birocrația și ar evalua realist capacitățile companiilor.
Această comisie ar trebui să certifice companiile în funcție de dotările pe care le au, de capacitățile de execuție, de istoricul lor, astfel încât să existe niște trepte pe care să le parcurgi. La început ești o companie mai mică, cu câțiva angajați și parcurgi niște trepte. Iar la participarea la licitație să se ceară certificatul”.
Florin Roman, deputat de Alba și președinte al Comisiei de Administrație Publică în Parlamentul României, a completat: „Lucrurile serioase se fac cu firme serioase și cu constructori buni, cu proiectanți și arhitecți buni și cu finanțări predictibile. Certificarea devine esențială, dacă dorim să avem nu doar constructori și construcții, ci și constructori și construcții de calitate. În Germania, de exemplu, nu poate fi constructor o firmă care nu are maistru”.

Florin Roman, deputat de Alba
Adrian Bănărescu mai subliniază lipsa unei abordări unitare la nivelul instituțiilor publice, fapt care îngreunează foarte mult procesele în cadrul licitațiilor publice. „Trei instituții diferite au trei tipuri de tipizate diferite. De ce nu există un sistem eterogen? Pentru că fiecare instituție are propria ei documentație. Dacă standardizăm tot la nivel de licitații publice, introducem acest sistem de certificare a companiilor, astfel încât volumul de analiză al acelor companii să fie foarte scăzut, iar istoricul companiei să fie relevant.”
Utilitatea introducerii unui sistem de certificării la nivelul companiilor de construcții a fost argumentat inclusiv de Cristian Erbașu, președintele FPSC: „un expert îți face din orice firmă câștigător la toate licitațiile. Și acum se întâmplă asta. Iar când pui firma respectivă la lucru, nu e capabilă. Dar are cea mai bună ofertă. La fel se poate întâmpla și folosind AI în procesele de decizie. Din aceste motive consider că certificarea este utilă”.
În continuare, Cosmin Vîlcu, președintele PSC Sibiu, a explicat mecanismul care determină companiile să suboferteze, periclitând astfel proiectele publice și private. „Dacă privim în piață, constructorii s-au canibalizat, pentru că e normal în aceste condiții. Un om are o firmă și trebuie să dea salarii la 10 oameni. Nu o să pună lacăt pe ușă. Chiar dacă nu a făcut lucrări de drumuri, forțat de împrejurări o să oferteze și astfel de lucrări. Riscul este să suboferteze, să se expună. Proiectul cade, firma cade și ea și este afectat întreg lanțul. Sub amenințarea falimentului, companiile sunt împinse să facă lucrări pentru care nu au experiență. În aceste condiții se impune ca toate aceste situații să fie reglementate”, a arătat Cosmin Vîlcu.
România între construcții și reconstruire
Conferința PSC de la Sibiu a scos la lumină nu doar dificultățile acute ale sectorului, ci și direcțiile de soluționare: colaborare între stat și mediul privat, stabilitate legislativă, acces mai facil la finanțare și implementarea unui sistem de certificare pentru creșterea calității și reducerea birocrației.
Industria construcțiilor rămâne un barometru al economiei românești: când șantierele merg, economia crește.
Mesajul liderilor din construcții este clar: România nu-și poate permite să oprească investițiile, ci trebuie să transforme criza actuală într-o oportunitate pentru modernizare și dezvoltare sustenabilă.
„Sunt oameni în Ministerul de Finanțe care spun că o mare parte din dezastrul acesta este cauzat de investiții și de constructori. Constructorii au făcut presiuni să apară facilitățile, constructorii au făcut presiuni să se facă actualizările la contracte. Nu vor să se uite în statistici, să vadă că, de fapt, fără constructori de patru ani de zile țara era în recesiune. Suntem priviți de decidenți de la Ministerul de Finanțe ca principali vinovați ai acestui deficit și profitori ai acestui deficit”, Cristian Erbașu, președinte FPSC
„România va intra pe un trend măcar liniar, dacă nu ascendent, prin aceste reașezări bugetare, prin accesarea fondurilor private și sprijinirea capitalului autohton, prin reducerea contribuțiilor sociale pentru fiecare salariat”,
Irinel Ionel Scrioșteanu, secretar de stat, Ministerul Transporturilor
Șantierele gestionate de Ministerul Transporturilor continuă, inclusiv prin asigurarea frontului de lucru pe Loturile 2 și 3 de pe Autostrada Sibiu – Pitești, despre care secretarul de stat Scrioșteanu susține că „am demarat procedura de revizuire a acordului de mediu, pentru că studiile geo-tehnice au generat o serie de modificări ale proiectului față de studiul de fezabilitate. Este nevoie de această revizuire a acordului din mediu. Autoritatea Națională de Mediu a cerut deja primele clarificări către Compania de Drumuri. Estimez că undeva în martie-aprilie (n.r. 2026) am putea să avem toate autorizațiile de construire emise, în așa fel încât să avem șantier pe toată lungimea celor două secțiuni”.
📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰
Cosmin PAL
Ovidiu BOICA
Cosmin PAL
Cosmin PAL
Ovidiu BOICA
Cosmin PAL
Cosmin PAL
Cosmin PAL
Cosmin PAL
Cosmin PAL
Cosmin PAL