De la începutul anului 2025 și până astăzi, la Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu s-au prezentat 218 persoane mușcate de câini, așadar o medie de aproape una pe zi. În România, codurile Civil și Penal reglementează, în funcție de gravitate, răspunderile în astfel de situații, în mod deosebit o ordonanță de acum mai bine de 20 de ani: Ordonanța nr. 55/2002. Aceasta explică ce înseamnă câini periculoși, împărțindu-i în două categorii: câinii de luptă și de atac, asimilați prin caracterele morfologice cu câini de tipul Pit Bull, Boerbull, Bandog și metișii lor și câini din rasele American Staffordshire Terrier, Tosa, Rottweiller, Dog Argentinian, Mastino Napolitano, Fila Brazileiro, Mastiff, Ciobănesc Caucazian, Cane Corso și metișii lor.
Același act normativ prevede obligativitatea proprietarilor (sau deținătorilor temporari) de câini din cele două categorii de a-i înregistra la Asociația Chinologică și de a-i declara apoi, pe baza documentului obținut de acolo, la Poliție.
În Sibiu, Asociația Chinologică Județeană are, potrivit informațiilor furnizate de Lucian Bagia, purtătorul de cuvânt al organizației, 557 de câini înregistrați, în timp ce la Inspectoratul Județean de Poliție sunt declarați 70 de câini din prima categorie și 597 din a doua. Trecând peste diferența curioasă dintre cele două totaluri (rezultată probabil – având în vedere că Poliția nu poate înregistra fără documente de la Asociație – din înregistrarea câinilor în alte județe decât Sibiul), se desprinde concluzia că în conformitate cu legea NUMAI acești câini sunt periculoși. În plus, s-ar putea înțelege că răspunderile proprietarilor altor rase de câini este diferită în cazuri extreme. Nimic mai fals!
Responsabilitatea este caracteristica esențială necesară unui proprietar de câine, indiferent de rasă! De altfel, în răspunsul adresat Redacției Tribuna de Lucian Bagia, se precizează că, după părerea sa, „periculos pentru om este orice câine AGRESIV care are o greutate mai mare de 20 kg sau o înălțime la greabăn mai mare de 40 cm”.
Datele centralizate la nivel național de Asociația Chinologică Română (AChR) reflectă o realitate care nu ar avea motive să nu fie valabilă și pentru Sibiu. În 9 din 10 cazuri de atac canin asupra oamenilor și animalelor NU au fost implicați câini din categoriile prevăzute de legiuitori în 2002. Cu alte cuvinte, ordonanța reglementează o situație (și bine că o face!), dar problema adevărată e în altă parte.
„Această statistică îngrijorătoare demonstrează eșecul abordării legislative actuale, cetățenii nefiind protejați de această lege decât în 1 din 10 cazuri. Legislația actuală este învechită și aplecată asupra RASEI câinilor (Breed Related), considerându-se că sunt periculoși TOȚI și NUMAI câinii din cele 3 tipuri și 9 rase, împreună cu metișii lor, ceea ce realitatea a demonstrat că este greșit” – explică pentru Tribuna Lucian Bagia, subliniind necesitatea modificării legii.
Revenind la responsabilitate, aceasta a fost impusă deseori de judecători și nu doar proprietarilor – să le spunem – tradiționali, ci și autorităților. Acestea din urmă sunt… stăpânele câinilor fără stăpân, fie că vor, fie că nu vor.
Spre exemplu, la Mediaș, pe 6 iunie 2019, o fetiță de doar 10 ani a fost mușcată de un maidanez pe care încerca să-l hrănească. A ajuns la Urgența Spitalului Municipal, iar leziunile sale au necesitat 20–25 de zile de vindecare.
Părinții fetiței au dat în judecată Primăria și primarul, pe parcursul procesului instanțele excludând obligațiile primarului, păstrând însă responsabilitatea Consiliului Local. Practic, ca organ al Unității Administrativ Teritoriale, consiliul a fost recunoscut drept stăpân al câinilor „fără stăpân” de pe raza sa. Și a fost pus la plată!
Tot instanțele, prin sentințele date în spețe de acest gen, au încărcat cu răspundere diferiți proprietari – persoane fizice, obligându-i la plată chiar și atunci când aceștia nu-și mai recunoșteau calitatea de stăpâni ai animalelor care au atacat sau care au produs pagube.
Obligațiile proprietarilor de câini nu se rezumă – atrag atenția reprezentanți ai sistemului judiciar – la hrană și adăpost (prevăzute de Legea nr.205/2004, a protecției animalelor), ci sunt mult extinse. Ei răspund în fața legii în cazul distrugerilor și penal în cazul în care un eventual atac produce efecte dramatice. De aceea, specialiștii consultați de Tribuna recomandă încheierea de asigurări de răspundere, nu doar pentru câinii considerați periculoși, ci pentru oricare alt tip de astfel de animal.
Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te!
Adrian POPESCU
Cosmin PAL
Cosmin PAL
Cosmin PAL
Cosmin PAL
Cosmin PAL
Ștefania VESA
Vlad IGNAT
Ovidiu BOICA
Vlad IGNAT
Cosmin PAL