Cele mai cunoscute pasaje pietonale subterane ale Sibiului sunt cele din Piața Unirii, intrate în conștiința publică drept Bulevard (după numele hotelului) și Dumbrava (după numele magazinului). 

Pasajul de la Bulevard împlinește zilele acestea 48 de ani de la punerea în funcțiune, însă despre necesitatea lui s-a vorbit public încă din 1972. Era momentul când Piața Unirii de astăzi abia se contura, când tocmai începuseră lucrările la Blocul plombă (Milea/ Noica de astăzi), când încă nu existau Casa de Cultură a Sindicatelor (Centrul Ion Besoiu de astăzi), Dumbrava, Casa Modei și nici Continentalul.  Atunci, într-un interviu din  Tribuna, arhitectul șef al Sibiului, Ionel Vitoc, anunța lărgirea la patru benzi a ceea ce astăzi știm ca fiind bdul Vasile Milea și bdul Corneliu Coposu (operațiuni care s-au petrecut, totuși, mult mai târziu), dar și construirea  pasajului de la Bulevard.

˝… pe sub strada Lenin  (Andrei Șaguna de astăzi-n.n.) se va construi, potrivit unei recente hotărâri a Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, un pasaj subteran pietonal care va permite sporirea fluenţei traficului în acest nod rutier. Sibiul va deveni, astfel, al doilea oraş din ţară, după Bucureşti, care va dispune de un pasaj subteran pentru circulaţia pietonilor˝- spunea arhitectul în Tribuna din 26 februarie 1972.

Lucrările la pasajul de la Bulevard au început, însă, mult mai târziu,  în 1976. Mai exact, pe 11 octombrie. 

˝ Era într-o Iuni, 11 octombrie 1976. Ziua în care, în plin centrul Sibiului, se năştea un nou şantier. Cu primul târnăcop izbit în asfaltul şosetei începea să se scrie, de fapt „istoria" primului pasaj subteran de la Sibiu˝ – povestea într-un articol, după inaugurare,  jurnalistul Mircea Bițu  cel care avea să devină, zeci de ani mai târziu, director al Tribunei. 

Sub intersecția străzilor Lenin/ Victoriei (Andrei Șaguna/Victoriei de astăzi) se aflau rețele de apă, gaz, electricitate și telefonie și, așa cum avea să se constate, un canal mort din beton, rezistetnt la forța excavatoarelor. Muncitoriii l-au distrus cu  ciocanele pneumatice, operațiune care a durat două săptămâni.

Conductele de apă (două la număr) și cele de gaz (trei) au fost deviate și înlocuite, cuplarea realizându-se într-o singură zi (într-o duminică) pentru a nu afecta funcționarea unităților de stat  racordate. Circulația rutieră deasupra pasajului s-a reluat la nici trei luni de la deschiderea șantierului, în a două jumătate a lunii decembrie 1976. 

Pasajul era programat a se deschide în iunie 1977, însă a fost inaugurat în martie.

Pasajul de la Dumbrava a urmat ritmul construcției Magazinului Dumbrava (despre care Tribuna a scris pe larg  aici)  și s-a inaugurat aproximativ în același timp cu acesta. Tribuna publica o fotografie (realizată de maestrul Fred Nuss) cu pasajul funcțional, în ianuarie 1979.

PRIMUL PASAJ AL SIBIULUI ESTE  DE FAPT, ALTUL!

Sibiul de astăzi mai are două pasaje pietonale subterane: pasajul Lupeni și cel din interiorul Gării. Acesta din urmă este, de fapt, primul din istorie! A fost inaugurat în ianuarie 1975.

Pasajul Lupeni (Moara de Scoarță) a avut o istorie ceva mai zbuciumată. A fost început înainte de Revoluția din 1989 și a fost inaugurat în 1990, însă a fost vreme (până puțin înainte de anii 2000) în care  sibienii mai degrabă îl evitau din cauza condițiilor insalubre și a lipsei iluminatului public.

Nicolae EREM