Managerii sibieni din cultură cer continuarea investiţiilor în domeniu, acuză că se caută vinovaţi şi sar în apărarea muzeului din Olanda

Sub titlul "Managerii instituțiilor culturale din Sibiu trag un semnal de alarmă! Sibiul este exemplar și în domeniul cultural!" Muzeul Naţional Brukenthal a postat, pe pagina sa de facebook, poziţia a trei manageri de cultură din Sibiu, respectiv Alexandru Constantin Chituță, managerul Muzeului Național Brukenthal, Ciprian Stefan, manager Muzeului ASTRA şi Răzvan Pop, managerul Bibliotecii Judeţene ASTRA care "într-o singură voce, managerii instituților de cultură din Sibiu, atrag atenția asupra importanței și valorii patrimoniului cultural național și a continurării investiților".

Alexandru Chituţă: "Avem cu toții nevoie să evităm astfel de tragedii"

Astfel, Alexandru Constantin Chituță spune că "Avem nevoie de investiții majore în ceea ce înseamnă sistemele de siguranță. Avem nevoie de amenjarea depozitelor cu toate elementele necesare: aparte de dectare fum, persoane, spargeri etc".

"Decidenții politici trebuie să înțeleagă că nu vorbim despre colecții private și vorbim despre mărturii ale existenței noastre pe acest pământ. Vorbim despre patrimoniul național, istoria și mândria țării noastre! Avem nevoie să restaurăm într-un mod profesional clădirile în care avem expoziții și depozite. Instituțiile muzeale au nevoie de personal calificat care să continue munca de conservare, cercetare și restaurare a patrimoniului deținut. Investiția în cultură este o investiție pentru viitor!", a mai spus Chituţă.

El a mai invitat mediul politic din România, Guvernul și Parlamentul "la un dialog constructiv, care nu are rolul de a găsi vinovați", ci de a găsi soluții" pentru începerea rezolvării problemelor stringente acumulate în domeniul cultural".

"Atunci când o pictură este furată sau distrusă nu doar proprietarul este păgubit ci generații la rând de vizitatori. Avem cu toții nevoie să evităm astfel de tragedii, avem cu toții nevoie de un regim normal de desfășurare a dinamicii culturale, fără îngrădiri ale accesului la cultură. Avem nevoie de autostrăzi, de spitale, de școli dar avem nevoie și de investiții în Muzee", mai spune managerul Muzeului Brukenthal.

Ciprian Ştefan: muzeul din Assen este "de 10 ori mai dotat ca orice muzeu național din România"

Ciprian Stefan, managerul Muzeului ASTRA, a acuzat că nu s-au oferit pânăa cum soluţii ci "Doar vinovați, plângeri și epatări!". El susţine că expoziţia cu artefacte dacice de tezaur a fost găzduită de un muzeu "de 10 ori mai dotat ca orice muzeu național din România" şi că există acum "multă polemică și dezbateri (şi) nicio soluție sau direcție pe termen mediu și lung pentru protejarea și valorizarea Patrimoniului Național". El se mai plânge de "găsirea de vinovați, boala noastră de secole, în miniștri sau alte persoane publice, în loc de dialog și de asumarea realității, coroborate cu identificarea soluțiilor", de "epatare" şi "lipsă de viziune în sectorul cultural". "Tăiem de la Ministerul Culturii?! Tăiem dezvoltarea organică și spirituală a societății? No, dragii mei! Noi, ăștia din muzee, dăm totul pentru a transmite mai departe o moștenire, generațiilor care vor veni după noi! Pentru noi Cultura e un mod de viață!”, a mai declarat Ciprian Ştefan.

Răzvan Pop: în România "nu există vreo entitate culturală care se ridică la capacitatea infrastructurală a muzeului blamat din Olanda”

Managerul B.J. ASTRA, Răzvan Pop spune că a ajuns să se bucure că s-a furat coiful dacic, "pentru că în sfârșit cei care perorează toată ziua pe la tv, experții în orice, politicienii main stream, influencerii și toți cei care își dau cu părerea despre orice, au descoperit cuvântul CULTURĂ". ŞI el a lăudat muzeul olandez de unde s.-au furat piesele de tezaur, spunând că "în România nu există vreo entitate culturală care se ridică la capacitatea infrastructurală a muzeului blamat din Olanda”.

"Nu cred că mai mult de 10% dintre români au avut curiozitatea de a vedea Coiful de la Coțofenești în mulții ani în care a stat expus în subsolul MNIR. Dar acum suntem cu toții vexați și impresionați de pierderea sa alături de cele câteva brățări dacice. La fel cum suntem șocați de numărul mic de cititori români deși primul lucru la care renunțăm din casele noastre sunt tocmai cărțile", spune Pop.

El pai spune că "este bine să asculte experți și specialiști, oameni cu pregătirea necesară pentru a susține un astfel de dialog", dar "cel care vorbește despre sănătate și mediu și politică și business și can-can, cu siguranță nu este un expert în cultură și patrimoniu cultural".

"Este bine să discute de cum sunt plătiți specialiștii din domeniu, mulți dintre ei (cu cărți și articole publicate, cu doctorate de specialitate) gravitând în jurul salariului minim pe economie. Este bine să aflăm că cercetătorii români, cu fonduri financiare ridicole, continuă să pună în valoare patrimoniul cultural din România, existând într-un anonimat desăvârșit, prim planul avându-l alte categorii profesionale și financiare. Este bine să discute despre reanalizarea practicii de susținere financiară externă a instituțiilor culturale, total deficitară în acest moment. Este bine să descopere că în mai mult de 70% din localitățile din țara noastră, pur și simplu nu există, de facto, vreo instituție culturală, alta decât manelele de la nunți și alte cumetrii", a mai spus Răzvan Pop.