Locurile de parcare şi lipsa spaţiilor verzi, principalele probleme ale sibienilor. Ce alte nemulțumiri au localnicii

Chiar dacă se bat cap în cap, cele mai mari probleme ale Sibiului sunt, în opinia locuitorilor, lipsa locurilor de parcare şi lipsa spaţiilor verzi. Aşa se arată în documentul "Raport de specialitate privind însuşirea raportului privind informarea şi consultarea populaţiei asupra propunerilor de "Actualizare Plan Urbanistic General – Municipiul Sibiu şi Regulament Local de Urbanism", prezentat în şedinţa de Consiliu Local de joi.

De fapt, este vorba despre rezultatele consultării publice privind actualizarea Planului Urbanistic General şi a Regulamentului Local de Urbanism ale Sibiului, realizat de către Daedalus Proiect SRL şi serviciul de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului Din cadrul Primăriei Municipiului Sibiu.  

 În cadrul consultării, sibienii participanţi au fost rugați să menționeze principalele probleme percepute cu privire la viața în Sibiu. Cele mai importante trei probleme au fost socotite insuficiența locurilor de parcare (52,10%), insuficiența spațiilor verzi din oraș (49%) şi numărul mare de mașini (45,50%). 

Celelalte probleme menţionate de locuitorii Sibiului sunt: infrastructura rutieră nemodernizată (38,90%), costul ridicat al vieţii în Sibiu aici fiind menţionat preţul mare la utilităţi şi alimente (32,50%), insuficienţa zonelor de agrement şi sport (32,30), calitatea slabă a serviciilor sanitare (30,50%), infrastructura de transport public spre localităţile învecinate (26,70%) sau poluarea aerului (25,40%).

Chiar dacă se mândresc cu Sibiul, când e vorba de istoria lui, problema degradării clădirilor istorice afectează doar 23,80% dintre sibieni, ca şi existenţa unor zone greu accesibile (15,80%). Cele mai mici probleme ale Sibiului par a fi, în opinia localnicilor, sărăcia (8,40%), îmbătrânirea populaţiei (7,70%), insuficiența activităţilor culturale (5,10%) şi insuficienţa locurilor de muncă (4,70%)

Sibienii vor parcări în centru. Dar şi spaţii verzi

Conform participanţilor la studiu, în cazul zonelor din Sibiu unde se cere suplimentarea numărului de locuri de parcare se detașează lejer centrul oraşului, cu 61,50% din opinii, urmat, la o distanţă mai mare, de zonele Milea şi Hipodrom I (25,80%), Vasile Aaron (25, 40%), Gară (25,20%), Hipodrom III (23%) şi Hipodrom IV (21,50%). Zonele cu cele mai mici probleme cu parcarea par a fi Viile Sibiului (5,70%), Veterani şi Cartierul "Marmeladă" (5,30%).

În privinţa spaţiilor verzi, sunt menţionate ca fiind cu probleme zonele: Lupeni, Gară, Hipodrom II, Ştefan cel mare, Zona Industrială Est, Trei Stejari, Calea Şurii Mici, Vasile Aaron, Hipodrom IV, Hipodrom III, Lazaret, Terezian, Ștrand, Turnişor şi Centru.

Proporţional, zone din Sibiu unde este considerată urgentă suplimentarea spațiilor verzi sunt, în ordine, centrul (43,50%), Gara (36,60%), Vasile Aaron (35%), Hipodrom III (29,40%), Hipodrom IV (28%), Turnişir (27,60%) sau Milea/Hipodrom I (27,6). Zonele socotite ca fiind în regulă în materie de spaţii verzi sunt Viile Sibiului (11,20%), Poplăcii  şi Valea Aurie (ambele 10,80%).

Transportul şi dotări pentru educaţie

Participanții la studiu au mai fost rugați să menționeze şi cele mai importante subzone ale Municipiului Sibiu unde sunt necesare intervenții urgente pentru suplimentarea transportului public.

În opinia respondenților, principalele zone ce au nevoie de transport public suplimentar ar fi Calea Șurii Mici, Zona Industrială Vest, Viile Sibiului, Gușterița şi Turnișor . Cele mai mici probleme cu transportul în comun par a fi cu Guşteriţa, Calea Poplăcii, Viile Sibiului, Veterani-Marmeladă.

 Sibienii socotesc că cele mai defavorizate zone din perspectiva dotărilor pentru educație (creșe, grădinițe, școl) sunt Gușterița, Turnișor, Hipodrom IV, zona Căii Șurii Mici, Hipodrom III, Tineretului şi Lazaret. Interesant, zonele cu puţine şcoli ca Gara, Lupeni ori Poplăcii sunt socotite ca zone favorabile ca dotări pentru educaţie.

Conform aceluiaşi studiu, sibienii au constatat în cazul Sibiului o dezvoltare inegală a a lui, cauza principală fiind supraaglomerarea anumitor zone din pricina dezvoltărilor imobiliare din ultima perioadă.

Certificatele de urbanism, o altă problemă

 Întrebați dacă au fost puși în situația de a solicita un certificat de urbanism în ultimii 10 ani, aproximativ 31,2% din totalul participanților la studiu au răspuns afirmativ, în timp ce o majoritate de 68,8% menționează că nu au fost puşi în această situație. Din totalul celor care au solicitat un certificat de urbanism în perioada cât a fost în vigoare actualul Plan Urbanistic General, majoritatea menționează că principala problemă întâmpinată a fost cea privind birocrația (44,63%). Alte probleme cu care s-au confrutat locuitorii în timpul procesului de construire sunt comunicarea cu administrația publică, prevederile neclare din PUG sunt comunicarea cu administrația publică şi prevederile neclare din plan.

Sibienii din zona centrală şi cei cu studii superioare, cei mai implicaţi în a da răspunsuri

Cei mai mulți dintre participanții la studiu locuiesc în Zona Centrală a Sibiului, urmaţi de  Turnișor, Ștrand, Terezian, Gușterița, Dumbrăvii, Hipodrom III, Lazaret și Hipodrom IV. Cea mai puțin prezentă în cadrul studiului este Zona Industrială Vest, cu doar 0,3% din totalul respondenților.

Ca structură socio-demografică, participanții la acest studiu sunt în cea mai mare măsură de sex masculin, bărbații reprezentând aproximativ 68,70% din totalul respondenților. În raport cu grupele de vârstă, cei mai mulți dintre respondenți au vârsta cuprinsă între 40–49 de ani, persoanele cu vârsta între 30 și 39 de ani reprezentând al doilea procent, adică 30,73%.

Aproape trei pătrimi din totalul respondenților sunt persoane cu studii superioare, masterat şi doctorat. Cel de-al doilea procent este reprezentat de persoanele ce au absolvit o formă de învățământ universitar de scurtă durată/colegiu. Din categoria persoanelor cu studii medii sau submedii reprezentanții sunt mult mai puțin numeroși.

Ca ocupaţie, 63,5% din totalul respondenților sunt salariați, alte procente reprezentative fiind angajatorii(14,6%), lucrătorii pe cont propriu (PFA, AF, liberi profesionişti) (10,5%) sau pensionari (8,5%).