De Ziua Culturii în Capitala Culturii sau în căutarea lui Eminescu de ziua lui Eminescu

Nu mă număr printre fanii necondiţionaţi ai lui Mihai Eminescu, om care a avut şi el bunele şi relele lui, liniştile şi agitaţiile lui, geniul şi defectele lui. Mă amuză mitologia ce s-a creat pe seama lui, daciştii şi ultranaţionaliştii care l-au adoptat, conspiraţionismele care susţin că a fost ucis la comandă. Nu îl vreau nici interzis sau scos din manuale pentru că a fost "extremist" într-o ţară şi epocă în care extremismul era cultivat. Nu îl vreau nici zeu ca unii nici demon ca alţii. Nu mă aranjează şi nici nu mă deranjează că Ziua Culturii Naţionale este aniversată de ziua sa de naştere, cui nu-i convine poate ne va spune care altă zi ar fi pretabilă pentru a se sărbători cultura naţională. Aşa că şi această zi o iau ca atare: nici să dau în extaz de încântare nici să fac spume de ură.
Și totuşi, dacă a fost aleasă OFICIAL o zi naţională a culturii, am pretenţia ca ea să fie sărbătorită ca o zi aparte. Adică să avem multă cultură în ofertă. Cultură gratuită, pe bani, nu contează. De preferinţă cu şi despre personajul aniversat, adică Mihai Eminescu.

Aşa că am ieşit să văd cum e treaba în Sibiu, oraş (considerat) capitală culturală în care, nu-i aşa, a şi "poposit" marele poet, pe când lucra cu trupa de teatru a lui Pascaly. Cum a fost? Aşa şi aşa. Evenimente dar nu deosebit de multe. ŞI mai ales cam puţin centralizat-mediatizate oficial. Că vorba aceea, e totuşi ziua lui Eminescu nu a mea.

Avem evenimente, dar nu apar în agenda oficială

Zilele trecute scriam de zor şi eu şi alţi colegi, despre ce va fi de Ziua Culturii Naţionale, la Sibiu. Aşa cum am spus, definiţia ar fi "sărăcuţ" dar totuşi, existent. Avem tradiţionala evocare de la bustul din Sub Arini, care se nimereşte, meteorologic, aproape totdeauna, când e cam frig. Dar este oricum cel mai cunoscut şi probabil şi cel mai vechi ca vârstă eveniment.

Un consistent pachet de Ziua Culturii îl avem de la Muzeul ASTRA: intrare liberă în TOATE unităţile complexului muzeal, expoziţii, ateliere de dansuri tradiţionale (cu acces gratuit pe 15 ianuarie) şi posibilitatea de a vizita la Casa Artelor o interesantă expoziţie "Făurind Transilvania. Oameni și meșteșuguri” cu o mulțime de elemente interesante de la unelte la imagini şi extrase din presa de epocă.
Avem ceva expoziţii şi la Muzeul Brukenthal, una numită chiar "Luceafărul", dar care va fi vernisată pe 17 ianuarie. În aceeaşi zi, salariaţii de la Brukenthal vor protesta fără întreruperea lucrului, dar aceasta nu figurează neapărat în agenda sărbătorii.
La fel, Biblioteca ASTRA nu a stat de o parte şi a oferit celor iubitori de cultură şi de evenimente culturale un "meniu" consistent: o expoziție, un recital de poezie, o vizionare de film -"Eminescu, călătorie virtuală în absolut" şi dezbaterea "Intelectualii români, între realizări remarcabile și angajamente ideologice". Ultima este interesantă ca idee, pentru că sunt curios cum îşi/ne explică unii intelectuali, apartenenţa şi activitatea LOR de propagandă a unor anumite ideologii, la modă sau nu. Dar nu e locul aici să dezvoltăm subiectul.

Nimic despre Eminescu pe pagina de evenimente culturale a Sibiului

Bănuiesc că pagina "Sibiu Hermannstadt Cultură" nu e una de nişă, atâta vreme cât este oficială. Ei, aici nu avem NIMIC despre Ziua Naţională pe agenda lui 15 ianuarie 2025. Adică "Nimic" în sensul că, aşa cum am menţionat mai sus, evenimente sunt destule. Suntem anunţaţi doar de "Degeţica" de la Teatrul Gong, de atelierul de Creație "Piticii pricepuți" unde e vorba de "Olaf, omul de zăpadă" şi de două expoziţii, una la Casa Teutsch, alta la Muzeul de Artă Contemporană. Şi gata. Nimic despre ASTRA muzeul, NIMIC despre ASTRA biblioteca, nimic despre Brukenthal. Bun aşa. Doar e ediţie aniversară, ce ne strofocăm atâta.

Locul unde a stat Eminescu – lacăt la poartă

Evident că într-un oraş în care o urmă a marelui poet şi mai cum vreţi să-i spuneţi oficial sau sentimental este vizibilă pe harta lui, te aştepţi ca acolo să vezi un semn, un ceva că "nu te-am uitat maestre": coroană, o coroniţă, trei-patru câteva flori acolo. Ei bine, pe Mitropoliei Nr. 22 era linişte şi pace. Casa, la cum arată din exterior, pare abandonată iar poarta este încuiată cu un lacăt. Placa memorială este vorba aia "de pe când eram suverani şi prieteni cu ruşii" şi spune că "Aici a poposit între 18-30 iunie 1868, Mihai Eminescu în trecerea lui prin Sibiu cu trupa dramatică a lui Mihai Pascaly” că este pusă de către "Sfatul Popular al Oraşului Regional Sibiu". De fapt, nu e expirată, la cum merg lucrurile, oricum ne vom întoarce în vremea regiunilor şi raioanelor. O altă placă pusă doar pentru motivul că nu mai avea loc altundeva este cea "În semn de prinos adus prieteniei româno-indiene şi ca omagiu marilor poeţi Mihai Eminescu şi Gurudev Rabindranath Tagore", pusă la 8 iunie 1999 şi dezvelită de către ambasadorul Indiei, Rajiv Dogra şi Dan Condurat, primarul Sibiului.

Prin librării, după Eminescu. Şi da şi nu

Tot umblând mi-am amintit că mai demult, pe (iar) vremea când ştiţi voi, în ciuda dictaturii şi a faptului că marfa "carte" era uluitor de ieftină faţă de acum, la aniversarea lui Eminescu erau standuri dedicate creaţiei lui, unde regăseai, la un loc, ce era prin librării la acel moment. Mi-am zis că ia să vedem dacă sub comuniştii cei bestiali era aşa, acum, când suntem liberi şi PNRR-işti, cum stăm? Am ales două librării (două şi sunt, nu?), din centru, să zicem "româneşti", că de la români am pretenţia în primul rând. Fără mari speranţe, am intrat în prima librărie, în Piaţa Mare. Ne-speranţele s-au confirmat, aici aveau orice, numai Eminescu nu. Sau nu m-am uitat eu în detalii mai mici. În schimb, orice, mai ales bestsellere, motivaţionale şi nişte chestii pentru copii de Hawking. Cu ideea că, "hai că oricum e tot aia" intru şi la cunoscuţii Humanitas. Ca să nu mai caut eu, întreb direct dacă au Eminescu. Da, aici au. Au şi un stand special în care sunt cărţi eminesciene. Deci se poate, felicitări, uite că nu trebuie să fii doar "de stat" ca să sărbătorești Ziua Culturii. Satisfăcut, caut să prind autobuzul, şi prin supertunelul cel foarte modernizat de la Bulevard, arunc o privire pe ecranele din dotarea (a tunelului, nu a mea) să vedem dacă aici la "informaţii oficiale", e marcată Ziua Culturii. LA momentul trecerii mele era: un video cu primarul, ceva cu Sibiul şi o prezentare a Muzeului Brukenthal.  

Ziua Culturii se încheie aici. Totuşi, cam puţin despre Eminescu de ziua lui Eminescu în Capitala Culturii numită Sibiu. Aprecierea mea celor care, totuşi, au făcut ceva, chiar dacă, repet, nu sunt un fan al poetului (şi în general al poeţilor). Mulţumiri personalului Muzeului ASTRA- Casa Artelor şi al Librăriei "Humanitas", pentru permisiunea de a face fotografii în spaţiile interioare.