Pe când "nu eram sclavii Europei", bornele kilometrice se faceau din ceva mai rezistent

În campania mediocrilor de luptă împotriva celor care îşi amintesc cumva că trecutul era, în anumite aspecte, mai puţin negru decât prezentul, (asta ca să nu vorbim de viitor), au apărut un fel de combinaţii între poze din vremea lui Ceauşescu dar, mai des, din anii 90 găsite pe net, ba cu coadă la Peco, ba cu rafturi goale, toate puse cu specificaţia "pe când nu eram sclavii Europei" şi ce rău era. OK, pe lângă morala din care reiese că ce bine e să fii sclav şi (că despre aia pricep ei că e Europa), asemenea chestii care-s tot mai dese pe reţele excelează în stupiditate şi necunoaştere, chiar dacă sunt postate şi de unii pe care îi consideram intelectuali. Problema este că dovezile din teren arată şi alte lucruri decât că atunci era doar rău absolut.
De exemplu, modul în care se făceau lucrările "atunci" faţă de cum se fac acum. Fără a face apoloigia perioadei trecute, uite, de exemplu ce era atunci, aici şi ÎN Lume, era mult mai durabil şi mai cu cap făcut.

Eu, în mintea mea medievală, ştiam că bornele kilometrice se fac din beton. Ei bine, lumea a evoluat bă, nu mai suntem în secolul al XIX-lea. Acum bornele kilometrice se fac din ceva care poate fi spart sau poate rugini, că nu mi-e clar încă ce material sau combinaţii de materiale care se rup şi ruginesc este ce e în imagine. Şi nici nu-mi vine să investighez în teren că e zonă sensibilă de pe lângă aeroport, şi cine ştie ce idei le vin că aş face ceva pe acolo.
E clar, nu mai e rău ca pe când murea lumea de foame, de îşi stricau oamenii mâinile şi risipeau materiile prime şi materialele pentru a face nişte chestii care riscau să dureze peste 60 de ani fără reparaţii capitale şi să reziste chiar la un impact al unei maşini al cărei şoger "a pierdut controlul direcţiei de mers". Acum am progresat şi facem borne kilometrice din materiale mai prietenoase, unele durabile poate chiar cât termenul de garanţie al şoselei (care şi ea e garantată cam cât e garantată o plasmă), cu condiţia să nu fie lovită, zgăriată, atinsă. Aşa că în loc de beton, le facem din ceva metal, plastic, PVC sau tablă, în loc de vopsea care să se cojească pută punem frumos o folie imprimată reflectorizantă care să se desprindă şi gata. Ţine până se strică. Pentru că lumea evoluează iar dacă faci ceva care să dureze, se pierd mulţi bani care pot trece liniştiţi dintr-un buzunar în aaltul sau în buzunarul cui trebuie.
Zic că data viitoare să le faceţi din carton sau burete. Că numai "pe când nu eram sclavii Europei", bornele kilometrice se făceau din ceva mai rezistent.