Ce spun autoritățile despre bazarul – kitsch de la Bâlea Lac – partea a IV-a

– Primăria Cârțișoara, pe teritoriul căreia se află Bâlea Lac, pare că e mulțumită de cum arată zona și de ceea ce se întâmplă acolo. Întrebările noastre au rămas fără răspuns –

A trecut mai bine de o lună de la începutul demersului nostru jurnalistic prin care ne doream să aflăm, de la câteva autorități, păreri, opinii, informări despre acțiuni concrete, idei, soluții etc referitoare la situația deranjantă și total improprie în care se prezintă turiștilor și vizitatorilor zona Bâlea Lac.

De la trei din cele patru autorități cărora le-am trimis solicitări de informare și lămuriri, am primit răspunsul cuvenit, acestea fiind, în ordinea primirii documentelor, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Consiliul Județean Sibiu și Inspectoratul de Poliție Județean Sibiu. (În săptămânile trecute, am prezentat în articole, rând pe rând, răspunsurile autorităților.)

Doar confirmare de primire…

Din păcate însă, singura de la care nu am primit răspuns este Primăria comunei Cârțișoara, autoritatea principală a unității administrativ – teritoriale pe care se află Bâlea Lac și fără nicio îndoială, cea mai importantă autoritate care este responsabilă de gestionarea respectivei situații. Reprezentanții primăriei s-au limitat doar la un sec mesaj „Confirmam primire!”, trimis în 12 septembrie, după care NIMIC!

Păcat pentru această atitudine lipsită de responsabilitate și interesul de a lămuri și remedia o situație actuală, foarte deranjantă atât pentru simplii turiști ce ajung în zonă, cât și pentru autoritățile ce au răspuns solicitărilor noastre (în total, articolele noastre pe această temă din ultima au strâns peste 15.000 de vizualizări și zeci de comentarii). Lipsa unui răspuns ne determină însă să credem că Primăria comunei Cârțișoara nu pare deloc deranjată de bâlciul de la Bâlea Lac, este chiar mulțumită de această situație, astfel că nu are în intenție să facă nicio schimbare, sau nu consideră că aceasta schimbare ar fi necesară.

Pentru a ne putea crea o imagine cât mai clară asupra situației, precum și în scopul unei informări cât mai obiective a cititorilor noștri, am vrut să aflăm de la autoritatea executivă a administrației locale din comuna Cârțișoara care este suprafața de teren deținută (administrată) în zona Bâlea Lac și care este delimitarea acesteia, ce atribuții au Primăria și Consiliul Local Cârțișoara în ceea ce privește autorizarea/administrarea/gestionarea/controlul asupra unor activități și agenți economici sau autorități ce-și desfășoară activitatea în zona respectivă, care este opinia conducerii instituției despre situația în care se află Bâlea Lac (zona de rezervație naturală și împrejurimile acesteia), dacă există în planurile autorităților administrației publice locale adoptarea unei strategii sau a unor măsuri menite să ducă la o schimbare a situației existente în zonă, și dacă aceasta consideră că imaginea oferită de zona Bâlea Lac turiștilor români și străini, este corespunzătoare și demnă de imaginea de ansamblu deținută și promovată de județul nostru?

Întrebările și solicitările noastre au rămas fără răspuns…

Deși „frâiele” par a fi în mâinile lor

Totuși, anumite lămuriri am primit de la celelalte autorități cărora le-am solicitat informații despre aceeași situație, toate acestea conducând însă spre concluzia că „frâiele” sunt în mâinile Primăriei și Consiliului Local al comunei Cârțișoara, autoritățile care chiar pot schimba în bine situația.

Reamintim cititorilor că, în răspunsul primit de la CNAIR, administratorul Drumului Național 7 C – Transfăgărașan, se menționează faptul că zona de drum aflată în grija companiei e reprezentată de partea cu asfalt și încă 1,5 metri lățime lângă fiecare bandă de circulație (din fotografiile făcute la fața locului, am demonstrat că această reglementare nu e respectată.) Reprezentanții administratorului șoselei ne informează că cele două parcări de la Bâlea Lac sunt deținute de persoane fizice/juridice sau de autoritățile publice locale. De asemenea, am aflat că toți comercianții care dețin chioșcuri în această zonă funcționează în baza unor autorizații de funcționare și construcție emise de autoritățile competente, în baza acestor documente administratorul eliberând la rândul său autorizații de amplasare în zona drumului pentru construcțiile provizorii din zonă.

Reprezentanții CNAIR sunt conștienți de problemele create de traficul (pietonal și auto) foarte intens, amplificat de prezența construcțiilor în imediata vecinătate a părții carosabile. Tocmai din acest motiv, a încercat, în repetate rânduri și moduri, să găsească, împreună cu autoritățile locale, modalități pentru relocarea comercianților. În urmă cu câțiva ani, a existat chiar intenția de anulare a autorizațiilor de amplasare a comercianților, din zona Bâlea Lac, dar, la insistențele autorităților locale, s-a renunțat la această inițiativă deoarece ar fi avut „un impact social semnificativ, prin pierderea unor venituri importante, atât pentru localnicii care lucrează în zonă, cât și pentru bugetul local”.

Un mare prejudiciu de imagine

Și din răspunsul primit de la Consiliul Județean Sibiu am reținut nemulțumirea referitoare la modul de administrare a zonei, Primăria Cârțișoare fiind și prin acest document, menționată ca responsabila principală.

CJ Sibiu ne-a informat că nu are atribuții privind autorizarea, gestionarea sau controlul activităților desfășurate de agenții economici prezenți în zona Bâlea Lac, acestea fiind în sarcina altor entități publice. Mai mult, am primit confirmarea că activitățile comerciale nu se desfășoară pe proprietatea publică a Județului Sibiu, ci pe cea a UAT Cârțișoara și în zona de siguranță a drumului național DN 7 C.

În opinia responsabililor CJ Sibiu, cea în măsură să pună la punct situația este Primăria comunei Cârțișoara, pe teritoriul căreia se află respectiva zonă sensibilă, instituție ce a și fost sesizată în mai multe rânduri, conform celor transmise de CJ Sibiu, în legătură cu disfuncționalitățile de la Bâlea Lac, „care aduc un mare prejudiciu de imagine zonei  de referință și, extrapolând, României”.

Din același răspuns trimis cotidianului Tribuna de responsabilii CJ Sibiu reiese că instituția este preocupată de imaginea prezentată lumii prin tot acest bâlci de la Bâlea Lac și își exprimă nemulțumirea față de acest aspect. Mai mult, „peisajul” ce poate fi întâlnit în inima Masivului Făgăraș pare că nu corespunde deloc cu strategia de promovare turistică aplicată, de ani buni, de C J Sibiu. „Eforturile din ultimii ani ale Consiliului Județean Sibiu de a oferi turiștilor experiențe de poveste în zona Bâlea și nu numai, prin îmbunătățirea considerabilă a infrastructurii și a promovării traseelor de drumeție, în condiții de siguranță, sunt diminuate de practicile împământenite la Bâlea Lac, cu girul celor care pot aduce o schimbare în bine, cu eforturi mici…”, ne-au scris reprezentanții CJ Sibiu.

Au decis, dar nu s-a aplicat…

La solicitarea noastră, am primit răspuns și din partea Inspectoratului de Poliție Județean Sibiu, instituție care desfășoară în zona Bâlea Lac activități ce țin de gestionarea circulației rutiere dar și alte activități specifice.

IPJ Sibiu ne-a comunicat, printre altele, că a informat administratorul drumului public cu privire la o serie de măsuri necesar a fi aplicate pentru eficientizarea activităților de fluidizare a traficului pe DN 7C, pe sectorul de drum cuprins între Bâlea Lac și Bâlea Cascadă. Una dintre soluțiile identificate a fost cea a clarificării situației juridice a zonei de siguranță a drumului pe care sunt amplasate unități de alimentație publică, amplasate pe terenul aparținând UAT Cârțișoara.

De asemenea, polițiștii sibieni ne-au informat că, încă din toamna anului trecut, în urma unei întâlniri avute cu reprezentanții UAT Cârțișoara, CNAIR și administratorii parcărilor private existente în zona Bâlea Lac, s-a decis relocarea unităților de alimentație publică. „Pentru că această măsură nu a fost pusă în aplicare, administratorului drumului public i s-a pus în vedere delimitarea fizică a părții carosabile de zona de siguranță a drumului pentru a spori atât siguranța pietonilor, cât și a celorlalte categorii de participanți la trafic”, ne-au informat reprezentanții IPJ Sibiu.

Poate, în ceasul al XII-lea

Reamintim cititorilor că, la începutul lunii septembrie, o echipă a cotidianului Tribuna s-a deplasat în zona Bâlea Lac pentru efectuarea unei documentări jurnalistice. În urma acestei deplasări, în cotidianul nostru a fost publicat articolul „Bazarul – kitsch de la Bâlea Lac”, material ce poate fi citit și accesând link-ul următor: https://www.tribuna.ro/stiri/eveniment/bazarul-kitsch-de-la-balea-lac-178133.html.

Având în vedere starea nepotrivită, în opinia noastră, în care considerăm că se prezintă Bâlea Lac (zona arată asemeni unui imens bâlci, unde se oferă la vânzare și se cumpără de toate, în condiții economico – financiare ce ridică semne de întrebare și suspiciuni rezonabile, cu măsuri de igienă și securitate sanitară cel puțin îndoielnice, nu există locuri de parcare amenajate suficiente, iar normele rutiere aplicabile pe drumurile publice parcă sunt opționale etc), am conceput mai multe adrese cu întrebări și diverse solicitări de lămurire, pe care le-am trimis autorităților care am considerat noi că au atribuții în gestionarea situației.

Se apropie sezonul rece și în scurt timp, din cauza închiderii tronsonului DN 7C ce duce la Bâlea Lac, bâlciul ce pângărește zona va fi, cel puțin pentru câteva luni, închis.

Până la redeschiderea circulației și debutul sezonului estival, când, la Bâlea Lac e cea mai mare aglomerație, este timp destul pentru ca cei responsabili să-și poată schimba optica referitoare la gestionarea zonei, să poată fi puse în practică soluții moderne, civilizate, demne de o țară europeană și de mileniul trei. Trebuie doar să se dorească asta…

D.F.

Foto: Răzvan Negru