Povestea patrimoniului european și românesc, spusă la superlativ pe scena Ateneului Român

Europa și-a premiat cele mai bune proiecte de conservare a patrimoniului pe scena Ateneului Român, printr-o festivitate de înaltă ținută. Două premii prestigioase au revenit României, prin proiectele de reabilitare a Bisericii Săsești din Alma Vii, județul Sibiu, și a Bisericii Sf. Mihail din Cluj-Napoca. ”Vă asigur că România va continua să susțină astfel de eforturi, să investească în proiecte de restaurare, educație și promovare culturală și să colaboreze îndeaproape cu partenerii noștri din Europa pentru a crea politici culturale care să susțină patrimoniul nostru comun”, a fost mesajul transmis de Raluca Turcan, ministrul Culturii, participanților la Gala de la Ateneu.

Ceremonia Premiilor a fost cel mai mare eveniment din cadrul Summit-ului European al Patrimoniului Cultural, desfășurat în Capitala României, între 6 şi 8 octombrie. Prin găzduirea acestui Summit – o premieră în România – Bucureștiul a devenit, pentru câteva zile, capitala europeană a patrimoniului european.

De ce la Ateneu ?

Nu întâmplător Gala Europa Nostra, cu decernarea celor mai prestigioase premii care onorează excelența proiectelor europene de reabilitare și restaurare a patrimoniului, a fost găzduită luni, 7 octombrie, de Ateneul Român, un spațiu simbolic pentru identitatea națională, care a dobândit recent o binemeritată recunoaștere la nivel internațional. Anul acesta, Ateneul Român a primit Eticheta Europeană a Patrimoniului din partea Comisiei Europene pentru rolul său semnificativ în istoria și cultura Europei. Totodată, a subliniat în discursul ei Raluca Turcan, Ministerul Culturii a finalizat un memorandum pentru a demara restaurarea completă a clădirii Ateneului.

Cea mai bună veste pentru patrimoniul cultural românesc

Așadar, cadrul festivității încadra simbolic cooordonatele noii politici privind patrimoniul cultural inițiată de Ministerul Culturii în mandatul Ralucăi Turcan: măsuri fără precedent de restaurare si valorificare a patrimoniului cultural sincronizate la ultimele tendințe și evoluții europene din domeniu, obținerea recunoașterii europeane și mondiale a marilor simboluri și monumente emblematice ale patrimoniului național precum și plasarea României în avanscena europeană a domeniului prin performanțele profesioniștilor și prin tezaurul patrimonial repus în valoare.

 Recunoașterea internațională a devenit un obiectiv urmărit constant de Raluca Tucan la Ministerul Culturii și cea mai clară dovadă este reușita includerii pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a „Ansamblului monumental creat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu” și a „Frontierelor Imperiului Roman – Dacia”. ”Aceasta este poate cea mai bună veste pentru patrimoniul cultural românesc din acest an și cea mai frumoasă realizare a Ministerului Culturii și a Institutului Național al Patrimoniului”, a punctat ministrul Culturii în discursul de la Ateneu.

De asemenea, Ministerul Culturii a inițiat un program extins de investiții în instituțiile culturale, inclusiv un nou sediu a Operei Române din Iași, restaurarea Teatrului Național și a Operei Naționale Române din Cluj-Napoca sau a Teatrului Național din Craiova, precum și restaurarea Muzeului Național de Istorie a României și a Operei Naționale Române din București. În plus, Raluca Turcan și echipa ei de la Cultură au obținut fonduri pentru a lansa un program național destinat restaurării caselor memoriale  – ca expresie a identității culturale prin valorificarea memoriei, creatorilor și spațiilor marilor personalități culturale –  la care se adaugă și bisericile de patrimoniu.

”Nu doar că păstrați istoria, ci inspirați noi generații să își prețuiască rădăcinile. Contribuiți la dezvoltarea durabilă a comunităților voastre”

Programul ambițios derulat deja de Ministerul Culturii are viitor pentru că România are deja profesioniști redutabili în domeniul patrimoniului, cu recunoaștere și distincții europene. Anul acesta, două proiecte românești sunt printre cele 26 de proiecte câștigătoare din 2024 ale Premiilor Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra. Este vorba despre proiectele de reabilitare a Bisericii Săsești din Alma Vii, județul Sibiu, și a Bisericii Sf. Mihail din Cluj-Napoca.

Raluca Turcan s-a declarat mîndră că, an de an, România este reprezentată în selecția proiectelor Europa Nostra și le-a mulțumit tuturor câștigătorilor: ”Proiectele dumneavoastră sunt exemple puternice de cum eforturile experților, proprietarilor, comunităților, instituțiilor publice și organizațiilor societății civile pot transforma nu doar peisajul cultural, ci și viețile oamenilor, contribuind la dezvoltarea durabilă a comunităților noastre”.

Totodată, ministrul Culturii a punctat necesitatea recunoașterii muncii voluntarilor angajați în aceste proiecte pentru că ei sunt coloana vertebrală a eforturilor de restaurare: ”Prin munca dumneavoastră, nu doar că păstrați istoria, ci și inspirați noi generații să își prețuiască rădăcinile și să contribuie la dezvoltarea durabilă a patrimoniului”.

România va continua să investească în proiecte de restaurare, educație și promovare culturală. Cultura este oxigenul societăților noastre

Ideea centrală care a răzbătut ca un leitmotiv și la festivitatea decernării premiilor de la Ateneu si din programul  Summitului Patrimoniului Cultural European este aceea că fiecare monument restaurat, fiecare obicei păstrat și fiecare proiect cultural care aduce istoria și tradițiile în fața publicului contribuie la identitatea noastră europeană comună.

Este exact ideea, națională și europeană deopotrivă, care stă la baza celui mai ambițios program care vizează patrimoniul istoric și cultural românesc de la căderea comunismului, program implementat de actuala echipă de la Ministerul Culturii, condusă de Raluca Turcan. Ce a început cu bine, va continua cu voință, entuziasm și profesionalism, în cooperare cu profesionistii europeni din domeniu. La finalul discursului de la Ateneu, Raluca Turcan a dat perspectiva anilor următori: ”Vă asigur că România va continua să susțină astfel de eforturi, să investească în proiecte de restaurare, educație și promovare culturală și să colaboreze îndeaproape cu partenerii noștri din Europa pentru a crea politici culturale care să susțină patrimoniul nostru comun. Cultura este oxigenul societăților noastre”.