Denumiri anterioare: Pe planul orașului din 1870 apare sub denumirea de Generalkommandogasse; 1872 – Armbrustergasse, după comitele Mathias Armbruster (1680-1694). 1945- F. D. Roosevelt. Din 1965 – strada Arhivelor.  Strada face legătura între Piaţa Mare şi Piaţa Schiller (fosta Piaţa Pajiştii/Wiesenplatz) prin efectuarea unui gang de trecere, cunoscut sub numele Pasajul generalului (Generalloch), care a fost lărgit în anul 1775.

Strada Arhivelor Nr.3 Clădirea Arhivei Naţionale Săseşti a fost construită între anii 1914-1923 după planurile arhitectului oraşului Hermannstadt, Josef K.Bedeus von Scharberg, în maniera Artei 1900, probabil, după modelul arhivelor din Lübeck. Arhiva oraşului este atestată documentar la 1463. 

Depozitează fonduri documentare ce se referă la evenimente istorice din perioada 1009 – 1984.

În vechea clădire a funcţionat o Bibliotecă populară deschisă în anul 1900 iar până la Primul Război Mondial au funcţionat două instituţii importante: Tribunalul Municipal (Städtisches Gemeindegericht) şi Serviciul de ocuparea forței de muncă (Arbeitsvermittlungsstelle des Bürger und Gewerbeverein). În anul 1923 Arhiva Naţională se mută din incinta primăriei în clădire proprie, prima construcţie din ţară pentru păstrarea şi conservarea patrimoniului arhivistic, unde se află şi astăzi. Clădirea, adăposteşte în şase săli, Arhiva naţiunii săseşti, a magistraturii şi sfatului orăşenesc, a centumvirilor comunităţii de altădată ca şi biblioteci cuprinzând lucrări de istorie ardelenească, politică, culturală comercială sau bisericească.

Cea mai veche menţiune asupra organizării unei arhive datează din 1476, când s-a încercat întocmirea unei evidenţe pentru documentele mai importante. De numele lui Christian Pomarius, notar provincial, se leagă alcătuirea, în anul 1546, celui mai vechi repertoriu de arhivă, întocmit în limba latină, prima lucrare de acest gen din ţară. Activitatea arhivei sibiene a cunoscut o cotitură esenţială în perioada când, la conducerea ei, a fost Franz Zimmermann, considerat întemeietorul arhivisticii moderne în Transilvania (1875-1895). Munca sa a fost continuată de Eduard G. Müller (1916 – 1936) şi apoi de Gustav Gündisch (1937 – 1946). 

În perioada 1945-1952 aici a fost sediul Miliţiei Regionale Sibiu. În iulie 1945 se înfiinţează Arhivele Statului din Sibiu, care au fost conduse până în anul 1963 de Gheorghe Duzinchievici. A urmat la conducerea Arhivei sibiene Nicolae Nistor (1964 – 1991), Monica Vlaicu (1991 – 1997), Corina Sebişan (1997 – 1999), Liviu Palihovici (1999 – 2001), Bud Maria (2001- 2002), Alexiu Tatu de la 1 ianuarie 2003 până în 2023. 

În prezent, în această clădire funcţionează Serviciul Judeţean Sibiu al Arhivelor Naţionale, condus de Ioana Marilena Mărginean. (va urma)

ing. Ioan Dejugan