Despre flagelul drogurilor în flancul Sud-Est european și consumul din România

În urma dialogului purtat, la Sibiu, cu domnul comisar şef de poliţie Cătălin Ţone, şeful Serviciului Antidrog din Brigadă de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti, care a susținut la Hotel Ramada, 

(la inițiativa Clubului Rotary Sibiu CIBINIUM în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Sibiu) un simpozion legat de flagerul drogurilor în/din  flancul Sud-Estic european și consumul drogurilor în/din România am reținut pentru dumneavoastră, cele mai interesante precizări care trebuie luate în considerare urgent de toate structurile abilitate din România.

Deficit de personal 

–––––––

”Activitatea noastră de conștientizare și de prevenire a consumului de droguri, dar și de combatere (n.n. de intrumentare a dosarelor penale) se derulează în România dar și în Republica Moldova. Ne focusăm cu preponderență pe instituțiile de invățământ care au devenit vulnerabile la acest flagel foarte periculos. Ca atare avem echipe de voluntari proactivi dar și psihologi care sunt parte integrantă din campania noastră unitară. Semnalez un deficit de specialiști în acest domeniu. Agenția Național Antidrog are 300 de specialiști printre care 80 lucrează în structuri centrale. Se impune un alt tip de organizarea a acestui ”corp Antidrog” și o perfecționare continuă a acestora. Nu avem specialiști suficienți dar nici tehnici adecvate pentru a face față acestui flagel. Din alt punct de vedere avem nevoie de o stategie comună/unitară pentru toate structurilor naționale cu scopul unei eficiențe maximizante privind descurajarea traficanților de droguri. Din păcate în spațiul virtual sunt foarte mulți ”Mega influenceri”, din diferite medii profesionale, care îndeamnă, direct sau indirect, internauții să consume droguri. Până la ora actuală am desfăsurat 60 de conferințe de informare și sensibilizare a peste 30.000 de persoane. Ne sunt alături nu numai ONG-uri ci și autorități locale și guvernamentale”.

Cifre alarmante

––––––––-

”Dacă vorbim despre cifrele din ultimul raport oficial privind situaţia drogurilor în România, în dreptul segmentului 15-64 de ani procentul din populaţia este de 10,7%, dar, atenţie, este procentul din 2021 calculat în 2022. Se cuvine a mai preciza că vorbim despre un procent şi o analiză sociologică făcută după pandemie, cu alte repere, când nu s-au putut face teste. Ca atare consider că cifrele nu reflectă realitatea. În spatele unei cercetări sociologice stă o muncă complexă şi nu trebuie să existe subiectivism. În plus se impune a lua în calcul și segmentul de sub vârsta de 15-34 de ani. La ora actuală estimăm că peste 22% de persoane din populația Romîniei au consumat substanţe stupefiante. Dacă vorbim de media la nivel naţional, la centrele urbane, în zonele universitare, cifra se duce peste 30%”.

Drogurile fisurează rezilineța societală

––––––––––––

”Organismele europene și cele Transanatlantice ne semnalează disfuncționalitățile pe care le avem în domeniul combaterii traficului și consumului de droguri. Recuperarea și reintegrarea consumatorilor de droguri pe palierul social-activ constituie o mare problemă pentru noi. Tara noastră nu beneficiaza de nici un spital pentru a asigura cura de detoxifiere. Asteptăm ca decidenții țării să aprobe proiectul de lege privind înfințarea celor opt centre de tratament regional, care au nevoie de resurse finaciare consistente. Un demers timid a fost făcut la un spital de stat unde există o secție de detoxifiere și post-cură cu 24 de locuri pentru minori.”

Grupări ce acționează în stil ”paramilitar” susțin traficul de droguri și de persoane în România

––––––––

”Activitateatea infracțională pe zona traficului de droguri și nu numai este extrem de complexă pentru că aici se intersectează rețele internationale (care produc droguri Cocaină, Heroină, droguri sintetice) cu retele de producție și de distribuție care activează în România (în special culturi de canabisiar). Trebuie să precizez că The Central Intelligence Agency (CIA ) ne-a introdus în hărțile traficului de droguri ca exportator dar și importator de substanțe naturale și sintetice care determină/crează o dependență fizică și/sau psihică ori tulburări grave ale activității mentale, ale percepției, ale comportamentului sau ale conștiinței consumatorilor ocazionali sau dependenți. România a devenit un traseu rutiere curent de transport al drogurilor din/în Europa de Est. Ce este mai grav? România excelează nefast la capitolul droguri sintetice, la modul de distribuție atipic a stupefiantelor, corelat cu modul de racolare a distribuitorilor. Țara noastră este, din nefericire, și un punct/o sursă de export de persoane traficate în scopuri sexuale sau pentru a fi exploatate la muncă. Din păcate avem încă un fenomen greu de controlat anume exploatarea prin cerșetorie. Este evident că furnizarea de droguri și traficul de persoane sunt legate una de alta. Un alt efect generat de consumul de droguri îl constatăm în creșterea tâlhăriilor dar și a crimelor săvârșite de consumatori de droguri – printre care și cazul fostului director al Direcției Agricole de la Sibiu ucis de fiul săi, precum și alte infrațiuni cum ar fi: violul, hărțuire sexuală etc. 

Războiul și efecte hibride ale traficului de droguri

–––––––––––-

Din alt punct de vedere existența unui război în apropierea României a mutat atenția traficanților spre porturile Varna, Burgas și Constanța devenite puncte de tranzit preferate de lideri grupărilor internationale de trafic de droguri. În sensul celor afirmate recent în portul Burgas au fost confiscate 170 kg de cocaina trimise din Ecuador. Situații similare au fost identificate și pe teritoriul Republicii Moldova. Este vorba de zeci de kilograme de etno-botanice si de noi substanțe psiho-active aduse din Ucraina. Banii colectați din vânzarea drogurilor sunt surse financiare pentru întreținerea terorismului. Sigur acest flagel este evident în țările din Fancul Sud-Est european deoarece aceste țări nu și-au întărit sistemul de luptă împotriva fenomenului la care mă refer. În flancul din care facem parte peste un milion de români au consumat cel puțin o dată droguri în viață, număr la care trebuie să adăugăm procentele dependenților de droguri. Ca o concluzie aș afirma că România trebuie sa facă față la strategiile sofisticate aplicate de traficanții de drogrui care aleg ca modalitatea de transport atât vapoare, avioane, camioane sau curieri poștali, cât și rutele/traseele prin care ”prafurile” și ”iarba” pot fi transportate fără teama de a fi capturate de autorități.