În seria Micului dejun al bărbaților Academia Evanghelică Transilvania a reluat prelegerile de impuls, discuțiile și ” socializarea la micul dejun” cu o prelegere interesantă care va fi susținută sâmbătă, 20 aprilie 2024, la ora 9:00 în Sala Gerhard Möckel din Centrul de conferințe „Hans Bernd von Haeften” (n.n. Str. Livezii nr. 55). Subiectul propus de referentul dr. Andras Bandi are următorul titlu : „Lupta limbilor la Stephan Ludwig Roth și încercările de instrumentalizare a minorităților etnice în România contemporană”. Referentul s-a născut la Sibiu în 1980 și este profesor de Istoria Bisericii în cadrul Institutului de Teologie Protestantă a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Din 2009 lucrează ca și cercetător în cadrul Arhivei Centrale a Bisericii Evanghelice C.A. din România. Domeniile sale de cercetare cuprind personalitățiile bisericii evanghelice din Transilvania, precum și istoria minorităților din acest spațiu.

Cel care a întruchipat trăsăturile anilor reformatori 1848-1849
———————————————
Revoluţiile europene din anii 1848 şi 1849 au avut trăsături generale, coagulante, dar şi altele specifice cadrului revoluționar. Dacă ne referim la această parte de lume, vom constata că ”revoluţia maghiară, extinsă şi în Principatul Transilvaniei, îndreptată în principiu împotriva absolutismului habsburgic, a fost deturnată într-o sângeroasă vendetă contra minorităţilor din Ungaria (români, slovaci, sârbi, croaţi etc.) şi a populaţiei majoritare româneşti din Ardeal”. Reprezentantul de elită al gândirii politice săseşti a vremii a fost Stephan Ludwig ROTH, „spirit clarvăzător, publicist de seamă, militant cu vederi înaintate în problema naţională” şi care „a fost neîndoielnic una din figurile cele mai luminoase ale intelectualităţii săseşti” , cum nota academicianul Dan BERINDEI.). Erou şi martir al evenimentelor de la mijlocul secolului al XIX-lea, Stephan Ludwig ROTH s-a născut în familia unui pastor evanghelic, iar în întreaga sa viaţă a îmbinat dragostea creştină faţă de semeni cu credinţa umanist-iluministă în progresul societăţii. Pe această cale a fost îndrumat încă din vremea studiilor efectuate la Mediaş, la Sibiu, iar mai apoi în străinătate, la Tübingen. Deşi s-a format „într-o ţară cu relaţii de producţie încă feudale, el îşi însuşeşte ideile social-politice ale burgheziei engleze din timpul revoluţiei industriale”. Acestea se vor reflecta chiar în teza sa de doctorat, ”„Das Wesen des Staates” (Esenţa statului). Stephan Ludwig ROTH revene în 1821 în Ardeal, ca profesor la gimnaziul din Mediaş (şcoală care astăzi îi poartă numele). Ulterior în 1828 va deveni ”prorector”, iar în anul 1831 ”rector al aceluiaşi gimnaziu”. Înspre sfârşitul anului 1834 se va lovi de obtuzitatea oficialităţilor locale Principiile sale ferme nu vor fi pe placul potentaţilor acelor timpuri şi va fi exclus din învăţământ. Din acel moment nu-i mai rămâne decât împlinirea misiunii eclesiastice, ca predicator la Biserica Evanghelică din Mediaş, mai apoi ca preot în două sate din apropierea Mediaşului, Nemşa (din 1837) şi Moşna (din 1847), dar şi lupta pentru impunera idealului convieţuirii paşnice între neamurile transilvănene. „Ţăranul în haină de savant”, sintagma prin care îl denumeau concetăţenii săi, ne-a lăsat câteva lucrări, de un real interes pentru istorici până în ziua de astăzi. Este vorba, în primul rând, de Greschichte von Siebenbürgen (Istoria Transilvaniei) (1846) rămasă în manuscris; ”Untersuchugen und Wohlmeinungen über Ackerbau und Nomadenwesen” (Cercetări şi referiri asupra agriculturii şi vieţii nomade) (1842);. ”Der Sprachkampf in Siebenbürgen” (Lupta pentru limbă în Transilvania) (1842). Ulterior în lucrarea ”Der Goldmangel und edie Veramung in Siebenbürgen ”(Lipsa de bani şi pauperizarea în Transilvania) (1843) analizează cauzele economico-financiare ale înapoierii acestui ţinut, între care cea mai importantă este considerată menţinerea iobăgiei, care nu permite un avânt al meşteşugarilor. Servajul feudal este însă şi imoral şi de aceea înlăturarea lui este cerută de „umanitate şi folosul ţării; cerul şi pământul cer dreptate, nu menţinerea asupririi istovitoare”. Din această perspectivă subiectul propus de referentul dr. Andras Bandi este chiar incitant