Gestul unui strălucit ambasador al culturii și spiritualității românești după decernarea titlului de Doctor Honoris Causa

Preacucernicului prof.univ.dr.habil. Constantin-Valer Necula, Prodecanul Facultăţii de Teologie „Andrei Şaguna” din Sibiu, i-a fost conferit, în cadrul unei şedinţei solemne emoționante, titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, ca urmare a deciziei Consiliului de Administraţie, care a propus Senatului Universitar al Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu acordarea acestui înalt titlu academic onorific. Laudatio – care a inclus și un curriculum impresionant – a fost citit chiar de rectorul AFT, gl.bg.prof.univ.dr.ing. Ghiță Bârsan, după ce a rostit mesajului comunităţii academice militare din Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu și al domniei sale personal în care mulţumea Preacucernicului dr. Constantin-Valer Necula pentru eforturile acestuia ”de a crea un climat spiritual propice dezvoltării academice tinerilor studenţi atât teologi, cât şi militari, și nu numai”, context din care am mai reținut elogiul adus Prodecanului Facultăţii de Teologie „Andrei Şaguna” din Sibiu pentru întreaga sa activitate ştiinţifică şi academică naţională şi internaţională. Primirea Preacucernicului prof.univ.dr.habil. Constantin-Valer Necula în rândul personalităţilor care deţin titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu este considerată ca fiind ”benefică extinderii colaborării dintre Armata Română şi Biserica Ortodoxă Română”.

Emoțiile au înnăbușit vocea laureatului 

–––––––––––––-

”Îi mulţumesc lui Dumnezeu şi dumneavoastră că mă onoraţi cu decernarea titlului de Doctor Honoris Causa al acestei prestigioase instituţii academice pe care, cu amplă viziune şi adâncă pricepere, o conduceţi şi o propuneţi model societăţii româneşti. Trebuie să recunosc, nu doar cu adâncă smerenie, ci şi cu un realism autentic, că bucuria aceasta nu mi se cuvine şi că prezenţa mea aici se datorează efortului dumneavoastră şi muncii profesorilor mei, părinţilor mei şi tuturor celor care m-au format”, a transmis emoționat Părintele Constantin Necula în cuvântul său de mulțumire după decernarea/conferirea celui mai înalt titlul academic al AFT „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, continuând ”Stimate domnule general Bârsan, onorat corp ofițeresc și de subofițeri, onorat corp profesional și distinși oaspeți, momentul de astăzi îmi readuce aminte implicit de cei pe care îi port, cu același drag, în suflet. Nu cred că putem trăi fără implinirea idealurilor lor. Simt în acest frumos cadru că ne stau alături … domnul General Uscoi, colonel Cordea și toți ceilalți care au reprezentat tradițiile și forța AFT la cel mai înalt grad de profesionalism și de emoție. Primesc cu smerenie și respect trainica onoare de acum. Plecându-mă în rugăciune pentru ei dar și pentru noi, cei de azi, aduc amintirea lor în Altarul Bisericii la care slujesc. Cu mâna pe Drapeul Țării mă plec și spun: Domnule General, sunt sergent în rezervă Constantin Necula. Servesc Patria!”.

Un semn de prietenie a profesorului de teologie

––––––––––––

Doctor Honoris Causa Preacucernicului prof.univ.dr.habil. Constantin-Valer Necula, Prodecanul Facultăţii de Teologie „Andrei Şaguna” din Sibiu a dăruit Muzeului Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu ediția princeps a Bibliei lui Andrei Șaguna, cea mai frumoasă achiziție făcută de domnia sa în ultimii ani, ca semn de prietenie și prețuire față academia militară sibiană. Domnia sa avea să motiveze acest gest sacru precizînd: ” Nu există Armată fără temelie. Iar când temelia și împlinirea ei este Cerul îngăduiți-mi să consider că acest Cer este implicit Academia Forţelor Terestre”. Ulterior adresându-se studenților militari părintele Nicula a ținut să le mărturisească următoarele gânduri profunde: ”La 14 ani am simțit că pentru mine se termină totul. Voi aveți totul la îndemînă. Vă rog frumos și evlavios, pentru bunicii și străbunicii voștri, pentru copii copiilor noștri, onorați-vă haina militară, fiți gata să apărați necăjita România atât de dragă vorbirii și atât de dragă iubirii. Vă salut cu toată reverența și dragostea mea. Mai mult să știți că un general al bisericii este alături de voi de fiecare dată în cea mai importantă misiune de a fi Armata care se învecinează cu Cerul căci doar ea poate să apere și să salveze patria. Domnule General Bârsan am onoarea să vă încredintez spiritul creștinesc șagunian amprentat în Biblia lui”.

Despre Biblia care reflectă credința și implicit conștiința națională

–––––––––

Biblia lui Andrei Șaguna, tipărită între 1856 și 1858, este o lucrare semnificativă în istoria culturală și religioasă a românilor. Această Biblie a fost publicată din inițiativa Episcopului și apoi Mitropolitului Andrei Șaguna (1808-1873). Iată câteva detalii despre această ediție a Bibliei: ”Biblia, adecă D[u]mnezeiasca Scriptură a legii cei vechi şi a cei noao, după Originalul celor Şeptezeci şi doi de Tălcuitori din Alecsandria, tipărită în zilele Prea înnălţatului nostru împărat al Austriei Franţisc Iosif I supt priveghiiarea şi cu binecuvântarea Ecselenţiei Sale, Prea Sfinţitului Domn Andreiu Baron de Şaguna, Drept-credinciosul Episcop al Bisericei greco-resăritene Ortodocse în Marele Principat al Ardealului, Comandor al Ordinului Leopoldina Cesaro-Reg. austriacü, şi Sfetnic din lăuntru de Stat al Maiestatei Sale Cesaro-Regesci Apostolice. Sibiiu, cu Tipariul şi cu Cheltuiala Tip. dela Episcopia dreptcredincioasă resăriteană din Ardeal, la anul Domnului 1856-1858. XXIII, 920, 240 p. cu ilustrații; Cu pagini de titlu pentru fiecare parte. Este scrisă cu caractere chirilice”. Versiunea lui Șaguna îngloba vechile traduceri în limba română a Sfintei Scripturi, publicate în Transilvania, la Petersburg și la Buzău care erau verificate și colaționate cu versiunea în limba greacă a Septuagintei. Efortul era însemnat deoarece Șaguna a insistat pentru o ediție cât mai curată și marcată de acribie. Mitropolitul a redactat o introducere în care vorbește despre rolul pe care traducerile Scripturii l-au avut în devenirea limbii române culte. Ediția este ilustrată cu 94 de xilogravuri copiate după ediția din 1851 a Bibliei apărută la München și ale cărei coperți sunt din carton îmbrăcat în piele neagră. Cotorul fiind împărțit în cinci cartușe.