La Şcoala Gimnazială din Chirpăr, metaforele au un scop

Când am organizat concursul de poezie dedicat mamelor, cu ocazia zilei de 8 Martie, am fost plăcut surprins să primesc de la Şcoala Gimnazială din Chirpăr opt poezii, opt gânduri frumoase, aşezate în versuri. Surpriza a fost nu doar numărul elevilor înscrişi la concurs, ci şi calitatea poeziilor în care se simte mâna nevăzută a unui formator de caractere. Şi juriul a hotărât în unanimitate că cea mai reuşită poezie a fost scrisă de eleva Baboş Andrea de la Şcoala din Chirpăr.

Apoi am aflat că altă elevă, Daniela Paula Băilă, de la aceeaşi şcoală, a câştigat, printre alte premii, locul III la Olimpiada Naţională „Lectura ca abilitate de viaţă” faza judeţeană, unde a concurat alături de 30 de elevi din clasa a VII-a.
Aşa se face că am plecat la Chirpăr ca să văd la faţa locului cum şi de ce se formează talente. 
Când am intrat în incinta şcolii am trăit sentimentul că am păşit într-un templu al  cunoaşterii, sentiment creat nu numai de curăţenie şi linişte, ci şi de cea mai interesantă metaforă, treptele ce urcă la clasele mari sunt marcate cu reguli gramaticale şi tabla înmulţirii, elemente de bază ale scrierii corecte şi ale cunoştinţelor matematice. 
Elevii acestei şcoli urcând învaţă care e diferenţa dintre „cel de-al doilea” şi „pe deal se vede” şi mai învaţă cât fac 
6×8 sau 3×7.
Pe Mihaela Aldea, directorul Şcolii Gimnaziale, am găsit-o în birou şi cunoscându-mă nu a fost surprinsă de motivul vizitei, aşa că s-a grăbit să-mi arate izvorul  dragostei de poezie,  revista  şcolii al cărei titlu „Vârstă de metaforă” sugerează cine sunt autorii şi cui îi este adresată. 
Aşteptând-o pe realizatoare, profesoara   Corina-Alina Stancu, am răsfoit revista şi am fost cucerit de conţinutul acesteia, de frumuseţea gândurilor exprimate în versuri sau în proză şi de temele abordate.
Citind şi recitind am constatat că deşi poeziile şi textele literare sunt dominante, ea conţine multe articole informative, despre satul Chirpăr, despre şcoală, bibliotecă, aspiraţii, amintiri ale foştilor elevi, evenimente istorice şi culturale.
„Vârstă de metaforă” nu e o revistă doar literară, e o revistă a activităţilor din şcoală, inclusiv a elevilor care iubesc fizica, matematica, chimia şi tehnologia şi care prezintă cu umor informaţii interesante din aceste domenii. 
Făcând cunoştinţă cu profesoara Corina-Alina Stancu, nu am putut decât să-mi exprim admiraţia şi s-o felicit pentru revistă pentru tot ceea ce înseamnă aceasta în educaţia şi pregătirea elevilor.
Şi înseamnă foarte mult, elevii care sunt autorii revistei, ca şi colegii lor care o citesc, învaţă în primul rând să se exprime, nu numai corect ci şi frumos, învaţă să trăiască şi să gândească  pozitiv, învaţă să aibă încredere în acţiunile lor şi mai ales să se bucure de ceea ce fac. 
Revista este şi un liant între profesori şi elevi, oglindă a activităţilor făcute împreună, un mod de a crea sentimentul de comunitate, atât în şcoală cât şi în localitate.
Este cunoscut faptul că de obicei profesorii care au succese profesionale în mediul rural, le ataşează la CV folosindu-le ca trepte pentru posturi în oraş, aşa că am întrebat-o pe profesoara Corina Stancu dacă are de gând să se mute în Sibiu, având în vedere faptul că acolo are domiciliul şi familia, iar naveta zilnică de 43 km, pe un drum ce trebuia de mult reabilitat, nu este prea agreabilă. Răspunsul a fost un nu foarte hotărât şi argumentele convingătoare. 
Mi-a spus că în primul rând îi place colectivul de profesori, apoi îi plac elevii cu care lucrează, îi plac părinţii acestora şi îi place şi drumul, cu toate hârtoapele lui, pentru că face parte dintr-un peisaj minunat.
Ultima întrebare a fost despre revistă, despre aspectul ei, calitatea hârtiei şi profesionalismul tehnoredactării  şi am vrut să ştiu cine le plăteşte. 
– Eu şi soţul meu.
Cuvintele au devenit de prisos şi doar în gând m-am bucurat că nişte elevi dintr-un sat au şansa de a deveni buni profesionişti, unii chiar profesori datorită faptului că la şcoala lor a ajuns un om al cărui hobby este meseria de profesor pentru că iubeşte copiii.