Piața Mare (V): Statuia Sfântului Martir Johannes Nepomuk

Sfântul patron al Boemiei Ioan Nepomuk (Johannes von Nepomuk) a trăit între anii 1345-1393, fiind vicar general al Arhiepiscopiei romano-catolice din Praga. Intrat în conflict cu regele Wenceslaus al IV-lea al Boemiei, ca urmare a opoziţiei sale faţă de numirea unui abate propus de rege, el a fost arestat, torturat şi apoi aruncat de pe podul Carol în râul Vltava. A fost beatificat la 31 mai 1721 şi canonizat la 19 martie 1729 de către Papa Benedict al XIII-lea, fiind considerat martir al credinţei catolice. Mormântul său se află în Catedrala Sfântului Vitas din Praga. Sfântul Ioan Nepomuk este reprezentat, la fel ca și în majoritatea sculpturilor din Europa, îmbrăcat cu veșminte episcopale: beretum pe cap și deasupra cele 5 stele, pelerina scurtă (pluvială), haina liturgică cu bordură dantelată (surplis) și rasa preoțească (reverenda). El are capul ușor înclinat spre dreapta, mâna stângă este puțin ridicată, iar în mâna dreaptă ține un crucifix. Statuia, realizată în stil baroc de un sculptor necunoscut de proveniență austriacă sau boemiană, este construită din piatră, fiind amplasată pe un soclu de cărămidă. 

În partea de vest a pieței, generalul conte Francisc Anton Wallis, guvernator al Transilvaniei (1732-1734), a instalat, în 1734, o statuie a sfântului Ioan Nepomuk, După amplasarea statuii, sibienii de confesiune luterană au încercat, în repetate rânduri, sã deterioreze statuia. Pentru a o proteja de vandali, autoritățile au instalat o pază militară, iar magistratul orașului a emis o ordonanță care interzicea denigrarea, blasfemierea sau insultarea statuii. În anul 1862 în jurul statuii Sfântului Nepomuk din Piaţa Mare se instalează cinci felinare şi un grilaj din fier. În anul 1948 statuia a fost trasă de pe soclu cu frânghii şi utilaje grele şi transportată necorespunzător în curtea Bisericii franciscane, unde a fost găsită ulterior, degradată şi mutilată. La 25 iunie 1948, Ministerul Artelor sfătuieşte autorităţile sibiene să restituie statuia deteriorată Muzeului Brukenthal, unde a stat 39 de ani. În anul 1988, la insistenţele preotului catolic Otto Nutz (paroh în perioada 1973-1996) a fost cumpărată pentru suma simbolică de 1 leu, restaurată şi ridicată în curtea interioară a Casei Parohiale Romano-Catolice. (va urma)

ing. Ioan Dejugan