O sibiancă a descifrat stenogramele lui Ceaușescu

Daciana-Codruţa Frățilă are 48 de ani, este din Mediaş, iar în perioada 1995-1998 a fost cadru didactic la Catedra de "Stenografie" a Liceului Teoretic Târnăveni. Recent, în cadrul unui eveniment organizat într-un local din centrul Sibiului, aceasta le-a vorbit celor prezenți despre tehnica stenografică, sistemul științific de abreviere a cuvintelor, despre lumea captivantă a scrisului stenografic și nu în ultimul rând le-a dezvăluit invitaților experiența descifrării stenogramelor lui Nicolae Ceaușescu.  

”După ce materia a fost scoasă din învăţământ m-am reprofilat pe fotografie şi ospătărie, dar am continuat să stenografiez zi de zi. Mi-am dorit mult să fiu stenograf în Parlament, dar n-am reuşit nici până astăzi. Am continuat cu stenogramele pentru mine şi am tradus câteva cărţi cu tirajul cel mai mare în vânzări cum ar fi: Biblia, romanul ”Dracula” al lui Bram Stoker (stenograme finalizate în 2004), ”Piraţii din Caraibe”, ”Jurnalul Fericirii” de Nicolae Steinhardt, lucrări care m-au ajutat să mă perfecţionez în arta stenografică. Colaborarea mea cu cei de la Chainsaw Film Production a venit într-un moment când mă aşteptam mai puţin. Am fost contactată telefonic de cercetătorul Lucian Dobrovicescu (Bucureşti) şi John Florescu (producător de film) în vederea descifrării stenogramelor lui Nicolae Ceauşescu. Visul meu se împlinea şi eu nu realizam. Nu este uşor deloc să descifrezi semnele”, a spus Daciana-Codruţa Frățilă, în cadrul unui eveniment desfășurat într-o cafenea din centrul Sibiului. 

Pe lângă cei care au venit să afle mai multe despre fascinantele stenograme s-au numărat și două invitate speciale ale organizatoarei, prof. univ. dr. Ioana Crețu (Facultatea de Jurnalism) și psiholog Dora Prisăcaru din Mediaș, profesoara de stenografie a Dacianei Frățilă. Ambele profesoare le-au prezentat participanților la eveniment mai multe aspecte interesante din acest domeniu, lucruri puțin cunoscute de publicul larg.