Ce trebuie să știm despre rezerviști. Seminarul internațional pentru tinerii ofițeri în rezervă din statele NATO și partenere, găzduit de AFT

Începând din 26 februarie, până în 1 martie Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu este gazda „Seminarului internațional pentru tinerii ofițeri în rezervă din statele NATO și partenere. ”YROS 2024” este organizat de Asociația Ofițerilor în Rezervă din România (AORR), cu sprijinul Statului Major al Apărării. Referitor la AORR trebuie precizat că este membră a Confederației Interaliate a Ofițerilor în Rezervă din NATO (CIOR), cea mai mare organizație neguvernamentală a ofițerilor în rezervă din lume.

Prioritățile seminarului ”YROS 2024”

Seminarul care face parte din sfera activităților pe care Conferința Internațională a Ofițerilor în Rezervă din NATO (CIOR) se desfășoară anual pentru pregătirea rezerviștilor din statele membre și din statele partenere în scopul familiarizării acestora cu specificul, organizarea și funcționarea Alianței, cu procedurile aplicate de aceasta în situații de criză. Evenimentul este și un bun prilej de analiză a contextului de securitate la nivel european și global. Este pentru a doua oară când AORR susține un astfel de seminar, după cel organizat și găzduit în 2022, în garnizoana Pitești, la care au participat ofițeri în rezervă din Austria, Canada, Danemarca, Elveția, Germania, Grecia, Statele Unite și România.

CIOR – scurt istoric

CIOR a fost înființată în 1948 și este o organizație care a rezultat din determinarea ofițerilor de rezervă care au luptat în Forțele Armate și Rezistență. Aceasta și-a propus să-și folosească experiența pentru a spori securitatea colectivă și a transmite valorile lor generațiilor viitoare. Această inițiativă a fost determinată de reducerea alarmantă a prezenței militare americane, canadiene și britanice în Europa de Vest, ceea ce a lăsat Franța, Belgia și Țările de Jos vulnerabile din cauza forțelor lor armate insuficiente. În această incertitudine cu privire la viitor și cu o profundă apreciere pentru relațiile construite între 1935 și 1937, precum și în timpul războiului, liderii Asociațiilor de Ofițeri de Rezervă din Belgia, Franța și Țările de Jos s-au reunit la Bruxelles, Paris și Amsterdam. În cursul anului 1947, a fost fondat Comitetul Interaliat al Ofițerilor de Rezervă (CIOR) și au fost puse bazele unui congres și un program de activități.

Scopul CIOR

Viziunea CIOR este să se alinieze și să se afilieze în cel mai puternic mod cu NATO și structurile sale subordonate, cu națiunile părți interesate și rezerviștii, cu o contribuție pozitivă, de perspectivă, la componenta rezervelor a operațiunilor viitoare și dezvoltarea culturii serviciului de rezervă.

CIOR are un rol major de jucat, în special în introducerea serviciului de rezervă în țările NATO, sprijinirea pregătirii liderilor de rezervă și colectarea și împărtășirea celor mai bune practici, în special dezvoltarea competențelor. CIOR este recunoscut ca purtător de cuvânt al serviciului de rezervă din NATO, cu scopul de a sprijini politicile NATO de a ajuta la atingerea obiectivelor Alianței. CIOR oferă consiliere cu privire la chestiuni legate de reserve și are capacitatea de a coordona răspunsuri rapide cu privire la problemele rezerviste către națiunile membre și, mai larg, către parteneri.

Rezerviștii – liantul experienței civile privind capacitățile militare

Un număr din ce în ce mai mare de națiuni utilizează capacitățile de nișă ale rezervelor, bazându-se adesea pe experiența individuală sau chiar colectivă a individului. Aceștia sunt civili și profesioniștii activi, pe lângă rolul lor de ofițeri de rezervă. Acest rol dublu le permite să contribuie la o mai bună înțelegere a problemelor de securitate și apărare în cadrul populațiilor lor naționale, precum și să aducă expertiza și experiența civilă la provocările cu care se confruntă forțele de rezervă la NATO. Prin creșterea gradului de conștientizare a problemelor actuale ale rezervelor și promovarea interoperabilității și cooperării, respectând tradițiile naționale, CIOR dezvoltă rezerviști individuali pentru a servi interesele naționale și internaționale.

Structura rezerviștilor din România

Forțele Armate Române sunt formate din structuri centrale și forțe comune. Structurile centrale cuprind diferite departamente politico-militare din cadrul Ministerului Apărării, Statul Major al Apărării și Centrul Național de Comandă Militară (nucleu). În timpul stărilor speciale de asediu, mobilizare și război, acest nucleu va deveni Comandament Strategic deplin. Forțele comune includ: Comandamentul Forțelor Comunale, Forțele Terestre, Forțele Aeriene, Forțele Navale, Comandamentul Forțelor de Operațiuni Speciale, Comandamentul Logistic Comun, Comandamentul CSI și Comandamentul de apărare cibernetică. Forțele de rezervă sunt concepute pentru a completa forțele active și pentru a îndeplini sarcini și misiuni de nișă. Conform Legii nr. 446/2006, Forțele de Rezervă sunt formate din Rezervă Operațională, Rezervă Generală și Rezervă pentru Servicii Publice. Rezerva Operațională încorporează rezerviști activi (cei care au fost pregătiți în armată până în 2007), rezerviști voluntari (conform Legii nr. 270/2015) și rezerviști suplimentari (pentru a înlocui rezerviștii neprezentați la unitățile lor și pentru a compensa pierderile umane).

Dimensiunea armatei 
 

Dincolo de personalul activ și armata noastră dispune de 79.900 de rezerviști. Potrivit Legii nr. 115/2021 pentru modificarea Legii nr. 270/2015, rezerviștii voluntari sunt obligați să participe la un program de formare de trei luni, înainte de semnarea contractului. După semnarea contractului, perioada de pregătire obligatorie este de 15 zile pe an la unitatea militară la care au fost repartizați. Celelalte tipuri de rezerviști sunt considerate a fi pe deplin antrenate și pot fi solicitate să participe la diferite programe de pregătire numai în caz de stări speciale de urgență. La nivelul Ministerului Apărării există o inițiativă de modificare a Legii nr. 446/2006 pentru introducerea unei noi categorii de cadre militare – voluntarii militari recruți. Această nouă categorie îi include pe cei care nu au pregătire militară ca personal de serviciu activ sau rezerviști. Aceștia participă la un program de formare de bază de patru luni. Începând din 2015 (potrivit acordului politic național de creștere a cheltuielilor pentru apărare care a fost aprobat de toate partidele de guvernare), cheltuielile de apărare ale României au crescut treptat la 2% în 2017 și ar fi trebuit să rămână așa până în 2027. Invazia rusă a Ucrainei și summit-ul NATO de la Bruxelles au convins factorii de decizie politică să majoreze bugetul apărării la 2,5 %.