Expoziţia "Samurai. Legendele Japoniei”, la Brukenthal

Muzeul Național Brukenthal anunță vernisajul expoziției  "Samurai. Legendele Japoniei”, care  va avea loc pe 21 februarie, de la ora 11, la Palatul Brukenthal din Piața Mare.
Lucrările fac parte din colecţia av. George Şerban, şie ste realizat în parteneriat cu Ambasada Japoniei în România şi Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu. 

"Muzeul Național Brukenthal continuă cel mai amplu proiect expozițional din ultimii ani din țara noastră – promovarea stampei japoneze. Începând din 2018, colaborarea cu Ambasada Japoniei în România, cu FITS și colecția privată a avocatului George Șerban a dus la organizarea în România a 17 expoziții de stampe japoneze. A fost organizată la Sibiu, București, Brașov, Timișoara, Iași, Galați, Oradea, Suceava și în alte orașe din România, atrăgând un număr impresionant de 450.000 de vizitatori. Curatoriate de subsemnatul, unele expoziții tematice cu stampe japoneze au fost organizate în premieră în România și Europa de Est: stampe japoneze din perioada Meiji, stampe japoneze din perioada Edo cu temele Kabuki, Bijin Ga, Peisaje, Shunga și istorie. În ultimii ani, Ziua Împăratului Japoniei era sărbătorită în România și prin expozițiile cu stampe japoneze. Lucrul acesta îl facem și în acest an la Sibiu prin sărbătorirea Zilei Împăratului Japoniei prin această premieră expozițională – stampe japoneze și statui cu Samurai. De asemenea, avem deosebita onoare ca la acest eveniment să participe ES Domnul Katae Takashi, Ambasadorul Japoniei în România începând din luna ianuarie 2024” a declarat Alexandru Constantin Chituță.

 „Ne bucurăm că ne alăturăm într-un proiect atât de frumos la aniversarea Zilei Majestății Sale Împăratul Japoniei, Muzeului Național Brukenthal, unul dintre marile muzee ale României și Europei. Suntem la a 17-a colaborare, iar această expoziție unică în peisajul cultural românesc ilustrează ceea ce înseamnă cu adevărat samuraiul în istoria Japoniei. Mulțumim organizatorilor pentru acest cadou minunat oferit publicului și specialiștilor, dar mai ales iubitorilor de dialog între cele două culturi importante, română și japoneză. Mulțumim, de asemenea, colecționarului George Șerban, mare iubitor al culturii japoneze, care pune la dispoziție aceste stampe. 
Transmitem Majestății Sale Împăratul Japoniei urările noastre de sănătate, bucurie și viață lungă! Transmitem urările noastre de bine tuturor reprezentanților Japoniei în România și tuturor partenerilor noștri! Ne dorim să continuăm să naștem împreună proiecte importante pentru bucuria publicului, cel care este rațiunea noastră de a fi!” a transmis Constantin Chiriac, președintele FITS.

Elita militară a dominat politica, economia și politicile sociale japoneze între secolele al XII-lea și al XIX-lea. Cunoscuți sub numele de bushi sau samurai, acești războinici, care au apărut pentru prima dată în înregistrările istorice ale secolului al X-lea, au ajuns la putere inițial prin priceperea lor marțială – în special, erau experți în tir cu arcul, manevrarea sabiei și călărie. Cerințele câmpului de luptă i-au inspirat pe acești oameni să prețuiască virtuțile curajului și loialității și să fie foarte conștienți de fragilitatea vieții. 
„Bushido” înseamnă „Calea Războinicii”. A fost în centrul credințelor și conduitei samurailor. Filosofia lui Bushido este „eliberarea de frică”. Însemna că Samuraiul și-a depășit teama de moarte. Asta i-a dat pacea și puterea de a-și sluji stăpânul cu credincioșie și loialitate și de a muri dacă este necesar. „Datoria” este o filozofie primară a samurailor.

Samuraii au devenit în cele din urmă o clasă în sine între secolele al IX-lea și al XII-lea d.Hr. Aceștia au fost numiți Samurai (cavaleri-reținători) și Bushi (războinici). Unii dintre ei erau înrudiți cu clasa conducătoare. Alții erau angajați. Ei au acordat loialitate completă Daimyo-ului lor (proprietari feudali) și au primit în schimb pământ și poziție. Fiecare Daimyo și-a folosit Samuraiul pentru a-și proteja pământul și pentru a-și extinde puterea și drepturile pe mai multe pământuri.
Samuraiul a devenit expert în lupta de la cal și la sol. Au practicat luptă înarmată și neînarmată. Samuraiul timpuriu a pus accentul pe lupta cu arcul și săgeata. Ei au folosit săbii pentru luptă strânsă și pentru a-și decapita inamicii. Bătăliile cu mongolii de la sfârșitul secolului al XIII-lea au dus la o schimbare în stilul de luptă al samurailor. Au început să-și folosească mai mult sabia și, de asemenea, au folosit mai mult sulițele și naginata. Samuraiul s-a schimbat încet de la lupta călare la lupta pe jos.
Cu toate acestea, stăpânirea artelor războiului nu era deloc suficientă. Pentru a-și atinge și menține bogăția și poziția, samuraii aveau nevoie și de perspicacitate politică, financiară și culturală.

În contrast cu brutalitatea profesiei lor, mulți lideri ai guvernului militar au devenit indivizi extrem de cultivați. 

În perioada Edo (1615–1868), cultul războinicului, bushido, a devenit oficializat și s-a dezvoltat un cod de comportament idealizat, concentrat pe fidelitatea față de stăpânul și onoarea cuiva. Samuraii din această perioadă au moștenit estetica și practicile tradiționale ale predecesorilor lor și, prin urmare, au continuat relația aparent paradoxală dintre cultivarea – artelor războiului și ale culturii – care i-a caracterizat pe marii războinici ai Japoniei.