39 de ani de la catastrofa Cernobîl. Ce și când au aflat sibienii despre explozia nucleară

În urmă cu 39 de ani, explozia din 26 aprilie de la Centrala Nucleară de la Cernobîl semăna îngrijorare și în rândul românilor. Cu toate că informațiile se transmiteau controlat, oamenii aflaseră despre dezastrul din Ucraina și, totodată, despre posibilele consecințe care îi puteau afecta. Recomandărilor oficiale li se adăugau măsuri cu beneficii intuite, la nivel local. S-au format cozi la izvoarele de unde locuitorii își făceau provizii de apă în damigene sau canistre, vehiculându-se ideea că rețeaua de distribuție a apei ar putea fi contaminată. Mulți au evitat o vreme îndelungată să iasă din case, iar cei care dețineau pivnițe și-au amenajat locuința în subsol.

Panica în rândul populației creștea proporțional cu atitudinea rezervată a autorităților de a informa transparent publicul în legătură cu situația reală de după explozia de la Cernobîl și, mai ales, privitor la posibilele efecte nocive asupra sănătății oamenilor. Posturile publice de radio și televiziune, alături de presa locală erau atunci singurele canale de informare. Cei mai curajoși ascultau prin improvizații tehnice emisiunile de la Europa Liberă, acest demers implicând și anumite riscuri. Acestor mijloace de informare li se adăuga cea mai răspândită platformă, numită atunci „radio-șanț”.

Ce și când au aflat sibienii despre explozia de la Cernobîl

Sibienii au aflat primele informații legate de catastrofa produsă în apropiere de Kiev de la posturile naționale de radio și televiziune. La o săptămână de la explozie,  în 3 mai, cotidianul local „Tribuna” aducea la cunoștința cititorilor câteva informații despre efectele resimțite și în România, după incidentul din 26 aprilie.

Textul care vorbea despre explozia de la Cernobîl avea un titlu banal, care nu ieșea în evidență cu nimic, deși trata un subiect important. Cu titlul „Comunicat”, articolul făcea următoarele precizări: „În ziua de 1 mai 1986, la Comitetul Central al Partidului Comunist Român, sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a analizat situaţia creată ca urmare a accidentului produs la Centrala atomoelectrică de la Cernobîl, din zona Kiev. Comandamentul central de supraveghere şi control al calităţii mediului înconjurător a raportat că, din măsurătorile efectuate pe teritoriul ţării noastre, s-a constatat că, în noaptea de 30 aprilie spre 1 mai a.c., au apărut unele creşteri ale radioactivităţii în nord-estul ţării. Pentru coordonarea tuturor măsurilor necesare a fi luate, în raport de situaţia creată, s-a instituit o comisie de partid şi de stat, condusă de tovarăşa Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R prim viceprim-ministru al guvernului, preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Învăţării fitului. Reţeaua naţională de staţii şi laboratoare urmăreşte, în continuare, conform programului stabilit, radioactivitatea mediului înconjurător” se arăta în nr. 8942 din Tribuna din 3 mai 1986.

Dare de seamă, după trei luni

Sibienii aveau să citească tot în „Tribuna” concluziile legate de explozia de la Cernobîl, la trei luni după producerea acesteia, mai exact în 27 iulie 1986. La rubrica „Telegrame externe”, cititorii singurului cotidian din Sibiu puteau citi articolul următor:

„U. R. S. S. – Raportul Comisiei guvernamentale cu privire la cauzele avariei de la centrala atomoelectrică de la Cernobîl şi la măsurile luate pentru lichidarea urmărilor avariei MOSCOVA 21 (Agerpres). — Agenţia T.A.S.S. informează că Biroul Politic al S.C. al P.C.U.S. a examinat, în cadrul unei şedinţe speciale, Raportul Comisiei guvernamentale cu privire la cauzele avariei ce a avut loc, la 26 aprilie 1986, la centrala atomoelectrică de la Cernobîl şi la măsurile luate pentru lichidarea urmărilor ei şi pentru asigurarea securităţii instalaţiilor. S-a stabilit — relatează agenţia — că avaria a avut loc datorită unor încălcări grave ale regulilor de exploatare a instalaţiilor reactoarelor de către lucrătorii centralei. De asemenea, se arată că Ministerul Energeticii şi electrificării al U.R.S.S., precum şi Comitetul de Stat al U.R.S.S. pentru supravegherea desfăşurării în securitate a activităţilor în energetica atomică se fac vinovate de a fi scăpat de sub control situaţia de la centrala de la Cernobîl, de a nu fi adoptat măsuri eficiente pentru garantarea securităţii, de a fi permis încălcarea inadmisibila a disciplinei şi a regulilor de exploatare a acestei centrale. Biroul Politic relevă că lipsa de răspundere şi neglijenţa, indisciplina au avut urmări grave, în urma avariei pierzându-și viaţa 28 de persoane şi fiind afectată sănătatea unui număr mare de oameni. Au fost supuse controlului medical câteva suta de mii de persoane. Diagnosticul de boală ca urmare a radiaţiilor a fost stabilit în prezent pentru 203 oameni, din care 30 sunt supuşi tratamentului în condiţii de spitalizare. Distrugerea reactorului a dus la contaminarea radioactivă a unui teritoriu de aproximativ 1 000 de kilometri pătraţi în jurul centralei. Această suprafaţă a fost scoasă din circuitul agricol, a fost oprită activitatea întreprinderilor, a şantierelor de construcţii şi a altor organizaţii economice. Pierderile directe de pe urma avariei se ridică la aproximativ 2 miliarde de ruble. A fost îngreuiată aprovizionarea cu energie electrică a economiei naţionale. Biroul Politic a fost informat că procuratura U.R.S.S. a deschis o acţiune penală împotriva persoanelor vinovate de avaria de la centrala atomoelectrică de la Cernobîl. De asemenea, pentru greşeli şi lipsuri grave în activitate, au fost scoşi din funcţie cei direct răspunzători din conducerile departamentelor de resort. La şedinţă s-a subliniat că au fost adoptate măsuri corespunzătoare pentru Înlăturarea urmărilor avariei. Starea reactorului avariat este controlată permanent şi nu provoacă nici un fel de temeri. In scopul ridicării nivelului conducerii şi al responsabilităţii în sfera dezvoltării energeticii nucleare, îmbunătăţirii exploatării centralelor atomoelectrice, a fost creat Ministerul Unional al Energeticii Atomice şi au fost adoptate alte măsuri organizatorice. În cadrul şedinţei s-a subliniat, totodată, necesitatea unei ample colaborări internaţionale, a unirii eforturilor diferitelor ţări pentru asigurarea securității nucleare” apărea în nr. 9010 din Tribuna din 26 iulie 1986.