📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰
Considerat unul dintre județele cu patrimoniu istoric deosebit, Sibiul se confruntă, în același timp, cu o problemă cauzată tocmai de nivelul acestei moșteniri: monumente degradate, și clădiri abandonate. Între acestea nu se afșlă doar locuințe indicviduale, ci chiar conace și ansambluri, halte feroviare, hale industriale şi turnuri, unele chiar emblematice pentru Sibiu, dar care stau să cadă. Proprietarii acestor clădiri sunt autorități publice, culte, dar și privați care le-au lăsat în paragină zeci de ani, în general din lipsă de fonduri. În generalm, dar nu numai! Este simplu de intuit că unele dintre monumentele distruse între timp au avut această soartă pentru a elibera terenul.
Fireșete, există investiții care chiar dacă nu acoperă tot necesarul, sunt însemnate: Orfelinatul Maria Tereza, Mănăstirea Ursulinelor, Podul de Piatră Maria Teresa ori reşedinţa de vară a Mitropolitului, care au stat zeci de ani în stare precară de conservare. Astăzi ele sunt, mulțumită proiectelor finanțate din fonduri europene, în diferite faze de reabilitare.
Însă ˝lista rușinii˝este lungă, iar perspectivele sumbre pentru ani de acum înainte. Tribuna face astăzi, pe baza documentelor, un inventar detaliat al monumentelor aflate în stare proastă și o trecere în revistă a obligațiilor și pedepselor prevăzute de legile românești.
Direcţia Judeţeană pentru Cultură, inventarul „dezastrului”
De curând, reprezentanţii Direcţiei Judeţene pentru Cultură Sibiu au întocmit un raport cu clădirile problematice din judeţul Sibiu, prezentat la Prefectură. Pe acestă listă au fost incluse monumentele istorice din municipiul şi judeţul Sibiu aflate în stare de precolaps şi colaps. În cazul acestora, dacă nu se intervine prompt, se vor pierde ireversibil valori de patrimoniu însemnate pentru comunitate. Pe listă sunt incluse 22 monumente istorice: Turnul Pielarilor – municipiul Sibiu; Turnul Pulberăriei (Fierarilor) – municipiul Sibiu; Casă, Sibiu, str. Mitropoliei, nr. 7; Casă, Sibiu, str. Movilei, nr. 1; Casa de vară Brukenthal, Sibiu, str. C-tin Noica, nr. 48; Ansamblul primei fabrici ardeleneşti de maşini agricole şi turnătorie Andreas Rieger – Sibiu, str. Ocnei, nr. 33; Sibiu, Pasajul Scărilor, nr. 3 – Casă; Casă – Sibiu, str. Vopsitorilor, nr. 13; Biserica evanghelică – sat Alţâna, nr. 443, com. Alţâna; Halta din Alţâna – sat Alţâna, com. Alţâna; Fostul castel Tobias – sat Boarta, nr. 158, com. Şeica Mare; Turnul Spart (fragmente) – Boiţa, com. Boiţa; Castelul familiei Bolyai – sat Buia, com. Şeica Mare; Casă (Ana Drotler) – sat Casolt, nr. 120, com. Roşia; Ansamblul bisericii evanghelice fortificate – sat Dobârca, nr.212, oraşul Miercurea Sibiului; Fosta şcoală evanghelică – sat Gherdeal, nr. 51, com. Bruiu; Castelul Brukenthal şi trei corpuri de clădiri anexe- sat Micăsasa, nr. 331, com. Micăsasa; Pavilionul băilor, Ocna Sibiului, str. Băilor, nr. 22; Cetatea Slimicului, Slimnic; Landskrone, cetatea medievală de la Tălmaciu; Halta din Ţichindeal şi Biserica evanghelică fortificată – sat Velţ, nr. 173, com. Bazna.
Acestor monumente istorice de primă importanţă li se mai adaugă peste 40 de monumente istorice aflate în stare precară din punct de vedere tehnic. A fost denumită de către reprezentanţii Direcţiei Judeţene pentru Cultură „Lista privind monumentele istorice abandonate, fără proprietar cunoscut sau a celor aflate în litigiu asupra dreptului de proprietate (…)”. Aceste imobile istorice au regim de proprietate public sau privat.
Din municipiul Sibiu, pe această listă figurează, între altele, Turnul Fierarilor şi imobilele de pe str. 9 Mai, nr. 22, Piaţa Aurarilor nr. 9 şi nr. 10, str. Constituţiei nr. 22, Str. Faurului nr. 20, str. Lungă nr. 12, str. G-ral Magheru – fosta Mănăstire Ursulinele, Piaţa Mică – Piaţa Huet nr. 15, Piaţa Mică nr. 30, str. Mitropoliei nr. 7, str. Movilei nr.1 și altele.
Din celălalt municipiu al judeţului Sibiu, Mediaş, figurează pe listă fosta Armurărie str. Armurierilor nr.6 – proprietate a Primăriei Mediaş.
În judeţ Sibiu, pe listă se regăsesc biserici și case. Între ele: Alţâna nr. 443 – biserica evanghelică; Boian nr. 69, com. Bazna – ansamblul busericii evanghelice, Cârţa nr. 111 – Ansamblul fostei mănăstiri cisterciene, Daia nr. 11şi nr. 12 – case, Dumbrăveni – str. Timotei Cipariu nr.1 – Biserica armeano-catolică Sf. Elisabeta; Dumbrăveni str. Cuza Vodă nr. 4 – Castelul Apaffi, Gherdeal – biserica ordtodoxă Sf. Nicolae; Nocrich nr. 94 – Casa Samuel Brukenthal; Pelişor nr. 263 – ansablu bisericii evanghelice fortificate; Velţ nr. 173 – biserica evanghelică fortificată; Topârcea – str. Bisericii nr. 43 – Biserica Buna Vestire şi Ţichindeal – str. Bisericii nr.80 – Biserica Sf. Arhangeli Mihail şi Gavril.
Direcția de Cultură: ˝Clasarea fără monitorizare nu oprește degradarea fizică și lipsa de inters˝
Procedura clasării monumentelor istorice este limpede și prevede, în plus,zone de protecţie. „Odată cu întocmirea dosarului de clasare a unui monument istoric se delimitează și zona de protecție a monumentului istoric. Delimitarea zonei de protecție a monumentelor istorice are rolul de a crea o zonă-tampon în jurul acestora care să împiedice intervențiile agresive, degradarea fizică și alterarea vizibilității și a asigura atât conservarea integrată a clădirilor de patrimoniu, cât și punerea lor în valoare în cadrul natural sau construit. De exemplu: dacă lângă un edificiu monument istoric cu un nivel se construiește o clădire din sticlă și beton de 8-10 etaje, valoarea vizuală a monumentului este distrusă. Zona de protecție asigură menținerea scării urbanistice, a materialelor și a regimului de înălțime din jur”, explică dr.Dan Danu, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură.
Mai limpede, în cazul în care monumentul nu a beneficiat de un dosar de clasare și o zonă de protecție, legea instituie o protecție automată, implicită, de 100m în cazul mediului urban, 200 m în rural și 500 m în cazurile extravilane. În interiorul acestor perimetre, orice lucrare de construire, desființare, asfaltare, reabilitare și extindere rețele edilitare sau montare de stâlpi rețele electrice este condiționată de obținerea Avizului / Acordului D.J.C. Sibiu / Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice. Cu alte cuvinte, la Sibiu nu este vorba doar depre cladiri, ci de zone întregi protejate.
Însă clasarea drept monumente nu este suficientă!
„Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu întocmește periodic o listă cu imobilele aflate în stare de precolaps și colaps din judeţul Sibiu și monitorizează starea monumentelor istorice. Clasarea fără monitorizare periodică structurală /seismică activă nu oprește degradarea fizică și lipsa de inters a proprietarilor în protejarea monumentelor istorice. Clasarea juridică este doar primul pas; protecția reală este un proces tehnic continuu”, susţine Dan Nanu.
Legislaţie clară și dură
Protecţia monumentelor istorice şi a zonelor de protecţie istorică este clar reglementată de Guvernul României, în speţă Ministreul Culturii. Legea nr. 422/2001 interzice categoric distrugerea, degradarea, profanarea sau modificarea neautorizată a monumentelor, Ordinul nr. 2260/2008: Explică pașii birocratici de clasare și ambele prevăd obligațiile și drepturile proprietarilor. Spre exemplu, proprietarul este direct responsabil civil SAU PENAL dacă lasă clădirea să se prăbușească. Avantajul este, pe lângă valoarea în sine a clădirii, scutirea de impozit pe clădire și teren și cel al opțiunii accesării de fonduri europene pentru restaurare.
Faptele cele mai grave care afectează integritatea fizică a unui monument istoric sau a zonelor sale de protecție sunt considerate infracțiuni. Bunăoară, distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuințare a unui imobil clasificat ca monument istoric se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani, iar realizarea de intervenții, modificări, extinderi sau desființări asupra monumentelor sau în zonele lor de protecție (raza de 100m/200m/500m) fără avizul Ministerului Culturii sau fără autorizație de construire cu închisoare de la 3 luni la un an sau amendă penală.
Se pedepsește și lăsarea monumentului în stare de degradare (Abandonul): Neasigurarea de către proprietar sau titularul dreptului de administrare a pazei, întreținerii, conservării și punerii în siguranță a monumentului (situație direct legată de cazurile de precolaps). Amenda: De la 5.000 lei la 10.000 lei.
Soluţii
Direcția pentru Cultură Sibiu are și câteva soluții concrete, între ele – implementarea de scanări 3D și senzori de monitorizare pe monumentele aflate în precolaps și utilizarea scanărilor laser (LiDAR) periodice care să permită inginerilor să observe deplasări ale zidurilor fie și câțiva milimetri.
Alte soluţii sunt crearea de parteneriate public-private destinate exclusiv punerii în siguranță a patrimoniului din mediul urban și rural sibian; intervenții de prim ajutor în paralel cu elaborarea documenațiilor (modelul de succes al asociațiilor care pun rapid în siguranță acoperișuri trebuie extins și finanțat direct de autoritățile statului). Firește, la toate acestea se adaugă revitalizarea școlilor de meserii tradiționale (restaurare, dulgherie istorică, pietrărie, feronerie), esențială pentru a asigura forța de muncă specializată capabilă să prevină colapsul monumentelor.
Din domeniu este solicitată modificarea legislației achizițiilor publice astfel încât proiectele de restaurare finanțate din bani publici să poată fi atribuite doar firmelor care demonstrează că au în echipă absolvenți ai școlilor de meserii de patrimoniu. În acest context, reprezentanţii DJC Sibiu propun programe intensive de vară și diplome avansate în meșteșuguri tradiționale de construcții, susținute direct de comunitățile locale și de sectorul imobiliar istoric.
Atribuţiile autorităților
Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu are drept atribuție principală este protejarea, conservarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și a bunurilor din patrimoniul cultural national, iar în domeniul clasării patrimoniului cultural imobil și mobil, Direcția are rolul de a identifica bunurile de valoare și de a gestiona faza inițială a procedurii administrative. Nu Direcția emite ordinul final de clasare, ci coordonează întregul proces la nivel local: declanșează procedura, întomește dosarul care se înaintează către Direcția Monumente Istorice din Minister pentru a fi analizat în cadrul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, comunică oficial proprietarilor declanșarea procedurii și aplicarea regimului juridic de monument istoric pe perioada analizei.
Din 2015 până în prezent, Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu a demarat procedura de clasare pentru 30 de imobile dintre care 19 au fost finalizate prin publicarea Ordinului de clasare în Monitorul Oficial.
Dintre cele 30 de imobile, 8 au fost declanșate din oficiu, 10 la cererea proprietarilor și 12 la cererea unor O.N.G.-uri. Din cele 19 imobile a căror procedură a fost finalizată, în funcție de grupa valorică, 7 au fost clasate în grupa A și 12 în grupa B, iar în funcție de categoria monumentului 3 au fost clasate în categoria IV – case memoriale și 16 – în categoria II – arhitectură.
Polția Patrimoniu
Contrat opiniei generale, Direcția de Cultură aplică amenzi foarte, foarte rar. În general constată neregulile și sesizează Poliția. La nivelul Inspectoratului Județean de Poliție Sibiu, ca peste tot în țară, există o structură cunoscută drept Poliția Patrimoniou, care se ocupă atât de furturi, cât și de sancționarea intervențiilor care contravin legii, precum cele enumerate la început. Ofițerii întocmesc anual zeci de dosare penale. Cele mai multe din ultimii ani au fost în 2019, 156 dosare.
Ștefania VESA
Nekta Ioana DEDU
Ștefania VESA
Nekta Ioana DEDU
Ștefania VESA
Cosmin PAL
Nekta Ioana DEDU
Cosmin PAL
Cosmin PAL
ADVERTORIAL
Vlad IGNAT
Cosmin PAL
Trebe bani la Chiriac, Budrala și Ciprian Ștefan pentru festivaluri și concerte. De ce veniți cu prostii din astea?