Seria articolelor «Dosarele patrimoniului» nu s-a încheiat, continuând să prezinte temele patrimoniului, într-un an care se anunţă extrem de important pentru întreaga omenire. Abundenţa temelor şi spaţiul de tipar îngreu­nează selecţia, fiind conştienţi că punem la încercare răbdarea cititorilor obişnuiţi cu tematica istoriei. O cunoştinţă mi-a readus în memorie povestea muzelor, toate cele 9 fiice ale lui Zeus şi ale Mnemosynei fiind consi­derate ca patroane ale artelor, timp de multe secole. Istoria era inspirată de Muza Clio, poeţii considerând că aceste muze sunt atot­ştiutoare şi datorită mamei lor, Mnemosyna fiind zeiţa memoriei. În contextul dificil actual al manipulării şi dezinformării – practicată fără scrupule de social media -, memoria presei scrise păstrează Codul deotologic al jurna­listului, în care un capitol important îl reprezintă „Arhitectura etică şi profesională a actului jurnalistic”. Reproducem din capitol: «(…) activitatea jurnalistică este strict dependentă de drepturile fundamentale care definesc o societate democratică: dreptul la informare, dreptul la exprimare liberă (libertatea de expresie) şi dreptul la atitudine critică. Activi­tatea jurnalistică nu este doar una de transla­tare a realului în expresie scrisă, vorbită sau exprimată prin imagine – adică aceea de a crea informaţie şi cogniţie -, ci şi una prag­matică şi utilitară, determinate de dreptul şi obligaţia jurnalistului de a informa publicul. Desigur, publicul nu beneficiază de dreptul de a şti tot, aşa cum nici jurnalistul nu are dreptul şi nici obligaţia de a divulga absolut totul, ci doar informaţia de interes public. Este însă extrem de dificil de identificat, de definit, de cunoscut şi de evaluat interesul public. Cinci seturi de obligaţii esenţiale definesc activitatea jurnalistică: – cultul adevărului; – verificarea temeinică a datelor şi informaţiilor care se difuzează (totdeauna ceea ce realizează un jurnalist trebuie să fie în slujba adevărului şi de aceea, temeinic verificat); – independenţa şi suveranitatea jurnalistului în actul jurnalistic şi în procesul elaborării şi difuzării produsului jurnalistic; loialitatea şi buna credinţă în activitatea jurnalistică; – respectarea dreptului persoanelor la propria lor imagine şi la propria lor personalitate.

Dincolo de aceste cinci obligaţii pe care oricare jurnalist le ştie, întrucât fac parte din abc-ul meseriei sale, există o arhitectură com­plexă, diversificată şi, în acelaşi timp, bine integrată a acestei profesii. Principalele com­ponente integrante şi integratoare ale profesiei şi activităţii jurnalistice, ar putea fi comprimate într-o arhitectură de reţea, cu cel puţin 16 noduri, de structură holistică, astfel: 1.Adevărul; 2.Calitatea; 3.Loialitatea profesională; 4. Obiec­­­tivitatea; 5.Imparţialitatea; 6.Realismul; 7.Legalitatea; 8.Libertatea; 9.Responsa­bilitatea; 10.Respectul persoanei; 11.Integra­litatea; 12.Integritatea; 13.Operativitatea; 14.Ingeniozitatea; 15.Perseverenţa; 16.Creati­vitatea jurnalistică implicită. Asamblarea într-un concept stabil şi, în acelaşi timp, dinamic şi foarte complex, a acestor noduri de reţea este reprezentată (…) într-o astfel de reţea holistică, fiecare nod este strict dependent de celelalte şi, toate, împreună, durează un an­samblu unitar de interdependenţe, care anvelopează un nucleu – un nucleu al esenţei -, aflat în primul cerc din jurul punctului de intersectare a tuturor vectorilor de conectare şi interconectare a nodurilor. El exprimă unitatea şi complexitatea acestei profesii dificile, continue şi profunde».

Fiecare cititor poate selecta publicaia şi tipurile de informaţii care îl ajută să-şi valorifice identitatea, apartenenţa, creativitatea şi li­bertatea de exprimare şi participare. Cerce­tările recente – din întreaga lume – arată că oamenii petrec circa 22% din timp pe reţele de socializare. Având în vedere interesul deosebit manifestat de cititorii Tribunei pentru dezbaterea publică a P.U.G. Sibiu, publicăm zonele protejate cu patrimoniu construit în mun. Sibiu, aşa cum au fost ele instituite prin P.U.G. 2011 şi cum sunt definite în PUG-ul preliminar:

ZCP 1: Centrul Istoric – Zona istorică de referinţă care stă la baza delimitării ZCP – Centrul istoric este alcătuită din arealul ocupat de ţesutul urban al nucleului istoric situat în interiorul centurii medievale de fortificaţii, extinsă şi modernizată în perioada Renaşterii (jumătatea secolului al XVI-lea) – respectiv zona intra muros. Zona istorică de referinţă include şi componentele materiale păstrate ale siste­mului defensiv medieval şi modern timpuriu. Atât arealul din interiorul incintei de fortificaţii cât şi acestea din urmă sunt nominalizate în integralitate ca ansamblu în Lista Monumen­telor Istorice (LMI 2015) precum şi separat, ca obiecte individuale, nominalizate (clasate) cu statutul de monumente istorice, după caz, încadrate în grupele valorice A (importanţă universală sau naţională) sau B (importanţă locală). ZCP – Centrul istoric include şi aria de protecţie a nucleului istoric al oraşului – respectiv a zonei intra muros, delimitată pe baza aplicării distanţei legale de 100 metri şi coroborarea cu rectificările generate de limite cadastrale, ax de drum sau, după caz, prin aplicarea criteriilor specifice care vizează impactul culoarelor sau punctelor prielnice de vizibilitate, relaţii de funcţionalitate care generează dependenţe etc.

ZCP Măierimea Porţii Ocnei – Cartier Terezian. Zona construită protejată se găseşte în aria de protecţie a Centrului Istoric al municipiului Sibiu – nominalizat în L.M.I. 2015. Zona istorică de referinţă care stă la baza delimitării zonei construite protejate este constituită din arealul din afara nucleului istoric al oraşului, ocupat de măierimea Porţii Ocnei – respectiv  de zona istorică ocupată de gospo­dării care includeau şi arii destinate grădinilor şi culturilor agricole/ livezi/ vii – amplasat pe malul nordic al Cibinului, inclusiv ţigănia asociată, ansamblul Theresianum (grajdurile garnizoanei imperiale şi administraţia acestora, ulterior orfelinatul şi biserica păstrate până astăzi) – zonă ocupată de coloniştii de origine germanică aşezaţi aici după includerea Transilvaniei în Imperiul Habsburgic (landleri), precum şi ariile ocupate de târgurile istorice de vite şi de cai.

ZCP Cartierul Iosefin – Măierimea Porţii Cisnădiei. Zona construită protejată se găseşte în aria de protecţie a Centrului Istoric al mun. Sibiu – nominalizat în L.M.I. 2015 – reglementările urbanistice instituite, urmând să fie relaţionate în consecinţă. Zona istorică de referinţă care stă la baza delimitării zonei construite protejate este constituită în principal din teritoriul ocupat de parcelarea pentru locuinţe individuale urbane, iniţiată în anul 1773 de către municipalitate pe terenul ocupat de citadela tip Vauban începută în 1702, lucrările fiind oprite un an mai târziu.

ZCP Cartierul Guşteriţa. Zona istorică de referinţă care stă la baza delimitării zonei construite protejate este alcătuită din arealul ocupat de nucleul central al vechiului sat săsesc Guşteriţa (Hammersdorf), constituit în jurul ansamblului bisericii medievale fortificate (biserică romanică, construită în sec. al XIII-lea, cu modificări însemnate în perioada gotică, în sec. XV).

ZCP Cartierul Turnişor Nord. Zona istorică de referinţă care stă la baza delimitării zonei construite protejate este alcătuită din teritoriul ocupat de acea parte coerentă a vechiului sat săsesc Turnişor (Neppendorf), constituită în jurul nucleului aşezării, marcat de ansamblul bi­sericii fortificate, precum şi de extinderea spre nord-est în lungul drumului principal care tra­versa aşezarea. Aşezarea a fost întemeiată de saşi şi este atestată documentar din anul 1336.

ZCP Zona industrială Cibin – Centru. Zona construită protejată se găseşte în aria de protecţie a Centrului Istoric al mun. Sibiu – nominalizat în L.M.I. 2015. Zona istorică de referinţă care stă la baza delimitării zonei construite protejate este constituită din arealul ocupat de construcţiile istorice dedicate funcţiunilor manufacturiere, preindustriale, ulterior ocupate de atelierele fabricii de maşini Rieger, abatorul, fabrica de postavuri, fabrica de spirt, fabrica de cazane de aburi, inclusiv fosta cazarmă a Honvezilor.

ZCP Ansamblul spitalicesc. Zona construită protejată se găseşte în aria de protecţie a Centrului Istoric al mun. Sibiu – nominalizat în L.M.I. 2015 – reglementările urbanistice instituite, urmând să fie relaţionate în consecinţă. Zona istorică de referinţă care stă la baza delimitării zonei construite protejate este formată din arealul aferent spitalului orăşenesc „Franz Josef”, a fostului cimitir din faţa „Porţii Morţilor” sau „Porţii Leşurilor” (astăzi ocupat de construcţia noului spital judeţean) şi şcolii de gimnastică.

ZCP – Parcelarea Zimmermann-Fonn. Zona construită protejată se găseşte în aria de protecţie a Centrului Istoric al mun. Sibiu – nominalizat în L.M.I. 2015. Zona istorică de referinţă care stă la baza delimitării zonei construite protejate este constituită din teritoriul ocupat de: – parcelarea pentru locuinţe indivi­duale urbane, iniţiată în anul 1890 de către arhivarul orăşenesc Franz Zimmermann pe terenul cunoscut drept Câmpul Haller, precum şi de porţiunea de teritoriu învecinat la nord, care a preluat modelul tipologic, constituindu-se astfel într-un nucleu coerent care va putea fi tratat prin reglementări specifice unitare. – parcelarea aprobată în anul 1903, iniţiată de Adolf Fonn pe terenul agricol învecinat la sudul cartierului de vile de pe Câmpul Haller şi delimitat de străzile Trei Stejari şi Nocrichului (astăzi Bâlea, respectiv Ştefan cel Mare).

ZCP Piaţa Unirii. Zona construită protejată se găseşte în aria de protecţie a Centrului Istoric al mun. Sibiu – nominalizat în L.M.I. 2015. Zona istorică de referinţă care stă la baza delimitării prezentei zone construite protejate este constituită din arealul ocupat de funcţiunile istorice de reşedinţe nobiliare extraurbane, cu domeniul agricol înconjurător, ocupat ulterior în majoritate de fabrica de bere Habermann, manutanţa armatei, fabrica de maşini, depozitele de tutun şi de lemn, precum şi piaţa Hermann pe fostul bastion al Porţii Cisnădiei. Zona cuprinde astăzi principalele unităţi socio-economice şi administrative din afara Centrului Istoric.

ZCP-10 Muzeul satului „Astra” – Zona istorică de referinţă care stă la baza delimitării zonei construite protejate este definită ca ansamblul Muzeului Civilizaţiei şi Tehnicii Populare „Astra”, amplasat în pădurea Dumbrava, în vestul oraşului.

ZCP 11 Cartierul Turnişor Sud – Zona istorică de referinţă care stă la baza delimitării este alcătuită din teritoriul ocupat de acea parte coerentă a satului Turnişor (Neppendorf), constituită în jurul nucleului aşezării, marcat de ansamblul bisericii fortificate, precum şi de extinderea spre nord-est în lungul drumului principal care traversa aşezarea. Extinderea zonei construite protejate déja instituită, se realizează în primul rând datorită situaţiei existente care prezintă o cezură semnificativă in corpul fostului sat datorată traversării dru­mului naţional. Efectul principal, de separare faţă de corpul oraşului a nucleului rural a condus pe de o parte la conservarea acestuia şi pe de alta la alterarea porţiunii situate la nord de drumul naţional (Şos. Alba Iulia).

ZCP 12 Parcelarea Drotleff. Zona istorică de referinţă care stă la baza delimitării zonei construite protejate propuse – Parcelarea Drotleff, este constituită din teritoriul ocupat de parcelarea pentru locuinţe individuale urbane, realizată la începutul secolului al XX-lea pe terenul cunoscut drept Câmpul Drotleff, constituindu-se astfel într-un nucleu coherent care ar putea fi tratat prin reglementări spe­cifice unitare, cu atât mai mult cu cât intervenţiile recente riscă să altereze ireversibil caracterul zonei. Conform P.U.G., până la reali­zarea/ aprobarea PUZ Zonă construită proteja­tă, pentru orice intervenţie se vor solicita obliga­toriu avizele Ministerului Culturii sau ale orga­nismelor descentralizate – Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, Direcţia Jude­ţeană de Cultură Sibiu, conform reglemen­tărilor legale în vigoare.

(va urma)