Circulaţia pe noul viaduct al Sibiului, cea mai mare construcţie de acest gen din oraş, a fost deschisă astăzi. În valoare de peste 10 milioane euro, viaductul a fost construit din fonduri europene, iar construcţia lui a inclus soluţii tehnice inedite: panouri fonoabsorbante unice în ţară prin calitatea şi aspectul lor, asfalt similar cu cel de autostradă şi care împiedică acvaplanarea şi reduce zgomotul de rulaj. Primarul Astrid Fodor a spus că acesta este proiectul de suflet al preşedintelui Klaus Iohannis, care a avut ideea acestui proiect şi care l-a iniţiat în timpul mandatului de primar.

Viaductul care traversează liniile de cale ferată şi face legătura între strada Mihail Kogălniceanu şi Calea Şurii Mici a fost deschis astăzi traficului rutier şi pietonal. Construcţia este unică în Sibiu, atât prin valoare, aproximativ 10 milioane euro, cât şi prin detaliile pe care le-a presupus construcţia sa.

“Viaductul asigură legătura mai rapidă dintre oraş şi Zona Industrială Vest, o alternativă la şoseaua Alba Iulia care, la orele de vârf, se aglomerează excesiv. Aproximativ 12.000 de angajaţi la unităţile de producţie din zona industrială parcurg acest drum zilnic. Un alt beneficiu al acestui proiect este faptul că viaductul deschide şi conectează zona de nord-vest a municipiului, mai greu accesibilă înainte din cauza liniilor de cale ferată. Dezvoltarea zonei Calea Şurii Mici a primit astfel un impuls important”, a spus Astrid Fodor, primarul interimar al municipiului Sibiu.
Ea a menţionat şi faptul că acest proiect a fost pornit de preşedintele Klaus Iohannis, în timpul mandatului de primar al Sibiului.
"Vreau să precizez că iniţiativa acestui viaduct şi cel care a avut ideea şi care a considerat-o ca fiind cel mai important obiectiv pentru dezvoltarea viitoare a Sibiului a fost domnul preşedinte Klaus Iohannis, în timpul respectiv primarul Sibiului. Este un proiect de suflet al domniei sale şi s-a implicat foarte mult. Uitaţi că avem acum acest viaduct", a mai spus Astrid Fodor.
Viaductul are o lungime de 401 metri şi o lăţime de aproape 8 metri, circulaţia desfăşurându-se pe câte o bandă pentru fiecare sens. Pe fiecare parte au fost amenajate trotuare şi piste pentru biciclete, iar pentru accesul pietonilor pe viaduct au fost create scări de acces pe partea dreaptă (spre gara Turnişor). Pentru accesul bicicliştilor şi al persoanelor cu handicap locomotor au fost amenajate rampe. Proiectul a inclus şi amenajarea iluminatul public, precum şi instalarea unor panouri fonoabsorbante pentru a reduce zgomotul. Constructorul a legat străzile adiacente cu noua structură, creând 20 de spaţii de parcare sub viaduct.

70 de metri sub pământ

Constructorii au vorbit şi despre provocările pe care le-a ridicat acest şantier.
"Am avut o subtraversare pe sub liniile ferate, care a fost făcută cu un tub de 800 şi care a fost executată prin bătaie. Undeva pe la 30-40 de metri s-a blocat, în condiţiile în care traversarea trebuia făcută pe o distanţă de 70 de metri. Am avut oameni care au intrat efectiv în tub şi au remediat problema ca să putem continua", povesteşte Ovidiu Simen, directorul Geiger Transilvania, uneia dintre firmele constructoare.

O altă etapă dificilă a fost montarea suprastructurii metalice, care a fost instalată noaptea în aşa fel încât să nu afecteze circulaţia feroviară.
Şi asfaltul este unul deosebit.
"Iniţial în proiect era prevăzut un strat de uzură de oraş, acum este un asfalt similar cu cel folosit pe autostradă pentru că nu permite acvaplanarea pe pod, are proprietăţi fonoabsorbante, zgomotul de rulaj este mai mic. Totul a fost gândit, împreună cu Primăria, pentru a minimiza impactul pe care îl are acest pod asupra locuitorilor din zonă", spune Simen.
Panourile fonoabsorbante montate pentru a reduce poluarea fonică sunt unele transparente, care au imprimate pe ele imagini cu păsări, pentru a împiedica astfel animalele să le lovească, şi care sunt construite din materiale speciale care reduc cu adevărat poluarea fonică. Constructorii spun că este pentru prima dată când în ţară se foloseşte o astfel de soluţie, deoarece de obicei se foloseau panouri simple, inestetice şi ineficiente.

Probleme pentru vecini

Locatarii din preajma viaductului au acuzat Primăriei faptul că de pe pista de biciclişti, trecătorii au vedere asupra curţii lor. 
Primarul Astrid Fodor a fost cea care a ridicat această problemă la deschiderea podului spunând că situaţia va fi rezolvată în primăvara anului viitor.
"În primăvara anului viitor vom monta panouri care opresc vizibilitatea. Nu am vrut să facem acum în grabă acest lucru şi să alegem panouri inestetice care ar strica tot aspectul podului. La primăvară vom instala panouri care vor opri vizibilitatea şi care să îi împiedice pe cei care vor să arunce ceva în curţile oamenilor. Cunoaştem această problemă şi imediat ce vom începe lucrările de investiţii de anul viitor o vom rezolva", a spus primarul.
La decshiderea oficială de ieri au fost prezenţi şi viceprimarul Virgil Popa, echipa de proiect din partea Primăriei, dar şi reprezentanţi ai constructorului.

Mii de tone de material şi 100 de muncitori

Proiectul de construcţie a acestui viaduct a fost finanţat din fonduri structurale, în cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană al municipiului Sibiu. Valoarea totală a proiectului depus pentru finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional 2007 -2013, Axa Prioritară 1 "Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere", Domeniul major de intervenţie 1.1 "Planuri integrate de dezvoltare urbană", Sub-domeniul "Poli de dezvoltare urbană" a fost de 38,4 milioane lei.

În urma procedurii de achiziţie organizate, contractul pentru execuţia lucrărilor a fost semnat în luna martie 2014 cu Asocierea SC Geiger Transilvania SRL - SC Construcţii SA – SC Sinecon SRL – SC Wilhelm Geiger GmbH, subantreprenorii pentru anumite secţiuni de lucrări fiind SC Construcţii Feroviare SA, SC Electro-Con Impex SRL şi SC Standard Instalaţii SRL. Valoarea acestui contract a fost de 28,2 milioane lei, adică aproximativ 6,4 milioane de Euro. Perioada specificată pentru execuţia lucrărilor este de 22 de luni, termenul pentru finalizare fiind astfel aprilie 2016. Constructorul a încheiat însă lucrările în doar 19 luni.
Pentru construcţia acestui viaduct s-au folosit 6.000 m3 de beton, 2.100 de tone de asfalt şi peste 450 de tone de armături metalice. Au fost utilizate două macarale uriaşe (cu o capacitate de 250 de tone) pentru instalarea părţilor metalice ale structurii care cântăreşte singură aproape 1.000 de tone. Cea mai dificilă etapă a fost cea de forare pe sub liniile de cale ferată. Pe acest şantier au lucrat aproape o sută de persoane.
Garanţia oferită de constructor pentru această lucrare este de cinci ani.

Foto credit: Sebastian Marcovici 

Amănunte şi imagini aerial puteţi vedea şi AICI.